Inițial, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), primele 5 milioane de Cărți Electronice de Identitate ar fi trebuit să fie gratuite, costul fiind acoperit din fonduri europene. Totuși, Guvernul a redus numărul beneficiarilor acestei gratuități la 3,5 milioane, invocând un interes scăzut al populației și necesitatea „securizării investiției” în contextul reducerii cheltuielilor publice.
Această modificare ar fi dus la pierderea a 21 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, iar în cazul în care nu ar fi fost emisă o cantitate suficientă de cărți electronice, România ar fi riscat să piardă până la 264 de milioane de euro din PNRR.
Începând cu 1 august 2025, cetățenii pot solicita CEI la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor. Până la 28 august 2025, au fost emise doar 436.674 de astfel de documente, deși procesul de digitalizare a început în 2021.
Impact negativ asupra persoanelor vulnerabile
Guvernul a estimat că eliberarea celor 5 milioane de buletine electronice gratuite ar fi costat aproximativ 70 de milioane de euro, iar dotarea serviciilor publice cu echipamente digitale și promovarea noilor buletine ar fi necesitat încă 80 de milioane de euro, totalizând aproximativ 150 de milioane de euro.
PSD consideră că această abordare a Guvernului afectează accesul cetățenilor la un act de identitate modern și susține că reforma ar trebui implementată cu mai multă atenție și resurse.
Criticii guvernamentali mai subliniază că această decizie ar putea genera un impact negativ asupra persoanelor vulnerabile, care nu își permit să plătească pentru noul act de identitate. Astfel, accesul la servicii publice, deschiderea de conturi bancare sau alte activități administrative ar putea fi îngreunate pentru milioane de români.
De asemenea, opoziția atrage atenția că amânarea și limitarea gratuității CEI riscă să submineze obiectivele proiectului de digitalizare a administrației publice, întârziind tranziția către servicii mai eficiente și sigure. PSD insistă că reforma ar trebui revizuită pentru a asigura gratuitatea documentelor esențiale pentru cetățeni și pentru a maximiza absorbția fondurilor europene disponibile.
Experții atrag atenția că întârzierea și limitarea emiterii cărților electronice de identitate poate afecta și securitatea datelor personale ale cetățenilor, întrucât vechile acte de identitate sunt mai vulnerabile la fraude. Astfel, adoptarea rapidă și completă a CEI este considerată esențială pentru protejarea informațiilor și pentru modernizarea administrației publice.
