Cheltuielile necontrolate, în vizor: Toți vin cu mâna întinsă
Tanczos Barna a susținut că a avertizat din 2024 asupra necesității reducerii cheltuielilor de personal cu 5% încă din ianuarie 2025. Cu toate acestea, niciun minister și nicio instituție publică nu a implementat măsura.
Vicepremierul a explicat că s-a creat un obicei în care instituțiile consumă integral bugetul până în toamnă, pentru a solicita ulterior bani suplimentari. El a afirmat că această practică nu va mai fi acceptată, iar fiecare structură va fi nevoită să-și reorganizeze cheltuielile în interiorul bugetului aprobat inițial.
Fostul ministru al Finanțelor a susținut că, în ciuda insistențelor sale repetate, ministerele au evitat să reducă cheltuielile, invocând contextul alegerilor prezidențiale din mai 2025. El a apreciat că perioada care urmează va fi una „extrem de dureroasă” pentru multe instituții și pentru cetățeni.
„Eu am spus încă de anul trecut că încă din ianuarie 2025 trebuia să reducem cheltuielile de personal cu 5%. Niciun minister, nicio instituție nu a făcut asta și va urma o perioadă extrem de grea (…) Toți s-au obișnuit să-și cheltuiască bugetul până la septembrie-octombrie și apoi vin cu mâna întinsă să ceară alți bani. Anul acesta va fi fără precedent, pentru că nu se mai dau acești bani la rectificare, cu toții vor trebui să-și reconfigureze cheltuielile din instituție.
Colegii care au fost și în Guvernul anterior știu foarte bine că eu veneam după fiecare ședință de Guvern și le ziceam: reduceți, acolo nu ați făcut, acolo nu ați redus cheltuielile. Într-adevăr, a fost un an foarte complicat, cu alegerile prezidențiale din luna mai (…) Adevărul este că foarte multe ministere au amânat din cauza alegerilor”, a explicat Tanczos Barna, la Antena 3 CNN.
Cheltuim mult, dar vrem mai mult: Cuțitul a ajuns la os
Tanczos Barna a atras atenția că România cheltuie mult, în special pe salarii, dar și pe infrastructură și investiții. În opinia sa, dacă se dorește menținerea unui nivel ridicat al cheltuielilor publice, este obligatoriu ca veniturile să crească.
Vicepremierul a mai spus că, dacă TVA-ul ar fi fost majorat încă din 2023, impactul ar fi fost mult mai ușor de suportat. El a adăugat că economia românească încă rezistă, dar efectele incertitudinii politice din primăvară s-au văzut imediat în scăderea consumului.
„Este o perioadă dureroasă pentru foarte multe ministere, pentru foarte mulți cetățeni. Când îți ajunge cuțitul la os și la finalul anului nu mai ai bani, efectiv ne-a ajuns cuțitul la os. România plătește salarii mari, spre deosebire de Ungaria, de Bulgaria. Noi vrem să cheltuim mult, pe salarii, pe autostrăzi, pe investiții. Dacă vrei să ai cheltuieli publice de o anumită anvergură, păi trebuie să ai și încasări mai mari.
Dacă s-ar fi mărit TVA-ul în 2023, atunci nimeni nu ar fi simțit. Dacă mai măreai și în 2024, atunci nu mai aveai aceste probleme.
Economia românească încă rezistă, dar se vede imediat impactul când apar problemele politice. În mai, în iunie se vede imediat cum a scăzut consumul, pentru că era incertitudine politică.
Va fi o perioadă destul de dificilă, următoarele luni vor fi extrem de grele, dar într-un final o să fie bine. Realist vorbind, în 2026 ne putem aștepta să creștem”, a mai adăugat Barna.
Ilie Bolojan, singurul capabil să gestioneze criza
Referindu-se la premierul Ilie Bolojan, Tanczos Barna l-a descris ca fiind „foarte hotărât” și „cu flexibilitate redusă”, afirmând că este singurul politician capabil să gestioneze actuala criză. Vicepremierul a comparat situația economică cu un pacient aflat pe masa de operație, care trebuie să accepte tratamentul, oricât de dureros ar fi acesta.
„Domnul Bolojan este o persoană cu flexibilitate mult redusă față de alții. Este un om foarte hotărât, este singurul om politic care poate să treacă țara prin această situație, este o luptă care se duce pe toate fronturile, o luptă care consumă atât individul care iese în față, erodează și politic. Eu am făcut această comparație: pacientul fuge din spital de pe masa de operație. Trebuie să stea și pacientul, să începem tratamentul și o să fie bine”, a mai spus Tanczos Barna.
Barna a declarat că România a intrat într-o „cură de slăbire”, ceea ce înseamnă reducerea aparatului bugetar. El a precizat că va fi o perioadă grea pentru cei care lucrează într-un stat „supraponderal”, iar dacă măsurile de reducere a personalului ar fi fost aplicate mai devreme, impactul ar fi fost mai mic.
Ministerele au cheltuit „în neștire”
Vicepremierul a criticat faptul că fiecare minister și-a crescut constant cheltuielile de funcționare și numărul de angajați. Abia în lunile aprilie și mai s-a reușit stoparea creșterii aparatului bugetar. Acesta a menționat că presiunea financiară a devenit insuportabilă, iar primele efecte ale măsurilor de reducere vor apărea în septembrie.
„Fiecare minister a tot crescut cheltuielile de personal, de funcţionare, a cheltuit mai mult şi, când am făcut bugetul, am prevăzut din ianuarie o reducere a cheltuielilor de funcţionare. Foarte multe ministere nu au mişcat niciun deget. Presiunea a crescut pe lunile care au rămas. Fiecare minister a cheltuit în neştire. Numărul angajaţilor a tot crescut”, a mai spus Tanczos Barna.
„A trebuit să oprim creşterea numărului de persoane care să fie angajate la stat. Cheltuielile sunt de 14 miliarde cu salariile. Această sumă trebuie să scadă, primele semne se vor vedea în septembrie”, a explicat vicepremierul.
Tanczos Barna a subliniat că administrațiile locale trebuie să fie reorganizate în funcție de nevoi. El a dat exemplul unor primării care au angajați la pază, în timp ce altele au sute de polițiști locali. În opinia sa, această disproporție trebuie corectată.
Fără măsuri nepopulare, nu se poate
Vicepremierul a reiterat că, pentru a susține cheltuieli publice majore, este nevoie de venituri corespunzătoare. A menționat că România trebuie să reducă evaziunea fiscală și să adopte măsuri care, deși nepopulare, sunt absolut necesare.
Oficialul a respins ideea apelării la Fondul Monetar Internațional, precizând că România nu se află încă într-o situație în care să i se impună condiții externe. El a subliniat că Guvernul trebuie să-și asume responsabilitatea pentru redresarea bugetară, fără intervenții străine.
„Nu o să avem nevoie nici de FMI, nici de asistenţă străină. FMI-ul ne poate propune lucruri. Nu suntem într-o situaţie ca FMI să ne impună. Acela este momentul cel mai nefericit, dacă FMI vine şi impune”, spune Tanczos Barna.
Tanczos Barna a menționat că instituții precum ANRE, ANCOM și ASF au trecut deja prin reduceri de posturi de până la 30%. Cu toate acestea, a admis că aceste măsuri au afectat un număr restrâns de persoane, în comparație cu impactul pe scară largă al majorării TVA sau al altor măsuri fiscale.
„ANRE, ANCOM, ASF – s-a tăiat în carne vie, au fost desfiinţări de posturi cu 30 la sută. Însă privilegiile tăiate privesc un număr mai restrâns de persoane decât TVA-ul majorat. Avem 5.000 de oameni în toate consiliile de administraţie din ţară. Pot fi 5.000 în toate aceste consilii, dar sunt milioane de persoane afectate de celelalte măsuri”, explică Tanczos.
