ANAF începe recuperarea banilor de la instituțiile și autoritățile publice

Suma totală a datoriilor fiscale restante ale instituțiilor și autorităților publice din România se ridica, la 31 august 2025, la 582.901.355 de lei, potrivit datelor publicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Instituția fiscală a transmis un avertisment clar tuturor entităților publice cu datorii, cerându-le să-și achite obligațiile restante conform prevederilor legale.

ANAF a amintit că, potrivit articolului 7 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), are rolul de a sprijini conformarea voluntară a contribuabililor, inclusiv a instituțiilor publice, la plata impozitelor și contribuțiilor sociale datorate.

În acest context, instituția va demara, la începutul lunii noiembrie, o campanie amplă de notificare a tuturor autorităților și instituțiilor publice care înregistrează restanțe.

Scopul notificărilor este de a informa instituțiile despre obligațiile pe care le au față de bugetul de stat, de a le îndruma către conformarea la plată și de a le prezenta opțiunile legale prin care pot accesa facilități fiscale.

Reprezentanții ANAF au menționat că instituțiile publice pot solicita eșalonarea clasică a plății datoriilor, fără a fi necesară constituirea de garanții, datorită statutului lor juridic.

Formularul pentru cererea de eșalonare este disponibil online pe site-ul ANAF la această adresă, iar autoritatea fiscală a subliniat că neplata obligațiilor va conduce la declanșarea măsurilor legale de recuperare a sumelor datorate.

Vezi aici lista cu instituțiile vizate.

Ilie Bolojan: Vor primi notificări toţi, până acum se considerau scutiți de a respecta legea

Subiectul a fost comentat și de premierul Ilie Bolojan, care a precizat că toate instituțiile publice cu datorii la buget vor primi notificări oficiale. El a adăugat că Ministerul Finanțelor a publicat, în premieră, situația completă a datoriilor instituțiilor publice și a explicat că acestea nu mai pot fi tratate preferențial.

Șeful Guvernului a afirmat că, în trecut, unele instituții nu își bugetau deliberat ultimele luni ale anului, creând presiune pe cheltuielile salariale, iar Guvernul intervenea ulterior prin hotărâri pentru a acoperi aceste sume. El a considerat această practică „anormală” și a subliniat că nu va mai fi tolerată.

„Astăzi, Finanţele au publicat, cred că în jurul prânzului acum, situaţia datoriilor pe care instituţiile publice le au la bugetul de stat, încă nu s-a mai întâmplat asta. Vor primi notificări toţi. Primării, spitale şi aşa mai departe, care şi ele până acum se considerau scutite de a respecta legea. De ce? Pentru că ce făcea Guvernul?

Nu-şi bugetau ultimele luni ale anului, în mod intenţionat, creau o presiune pe salarii – ‘domnule, nu avem bani de salarii’ – şi atunci venea Guvernul printr-o hotărâre şi le dădea aceşti bani. Or, este anormal ca cei care fac asta, an de an, să fie finanţaţi. Acum au fost notificaţi, aceste date sunt publice”, a afirmat premierul Ilie Bolojan vineri, 17 octombrie.

Premierul a mai anunțat că săptămâna viitoare va fi făcută publică și lista companiilor de stat cu datorii la buget, menționând că nu a aprobat în Guvern bugetele entităților care au înregistrat pierderi fără ca acestea să prezinte planuri clare de redresare.

Bolojan a dat exemplul companiei Metrorex, despre care a spus că este subvenționată anual cu aproximativ 900 de milioane de lei, echivalentul a peste 70% din cifra sa de afaceri.

El a explicat că o reducere de doar câteva procente din cheltuieli ar însemna economii de zeci de milioane de lei și a reiterat că aprobarea bugetului companiei a fost condiționată de un plan de reducere a costurilor.

„Gândiţi-vă, de exemplu, că ai companii – cum este metroul din Bucureşti – care sunt subvenţionate în fiecare an cu aproximativ 900 de milioane de lei. Deci, o sumă destul de mare, adică, cred că peste 70% din cifra lor de afaceri este subvenţie de la bugetul de stat.

Ei, nu-i tot una dacă acolo se fac economii de 5%, de 3%, de 4%, pentru că asta, la nivelul acestei sume, înseamnă 10 milioane de lei, 20 de milioane de lei, 30 de milioane şi atunci le-am aprobat bugetul condiţionându-le aprobarea de un plan de reducere a cheltuielilor şi a trebuit să facă acest lucru. Ceea ce trebuie să facem este ca, acolo unde avem companii de stat, bugete de stat, să nu ne risipim banii şi orice funcţionează mai bine este un plus pentru toţi cetăţenii ţării noastre”, a încheiat șeful Guvernului.