Romgaz dă în judecată Comisia Europeană. Compania contestă reglementările privind stocarea de dioxid de carbon

Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, cu statul ca acționar majoritar și listată la Bursa de Valori București, a depus la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune directă împotriva Comisiei Europene, contestând reglementările care îi impun obligații de stocare a CO₂, pe care le consideră excesive și care ar putea genera riscuri economice, tehnice și de mediu semnificative.

Romgaz a dat în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a UE

Romgaz SA a anunțat că, pe 16 octombrie 2025, a depus la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune directă împotriva Comisiei Europene, prin care solicită anularea unui regulament delegat și a unei decizii ale Comisiei care stabilesc contribuțiile producătorilor de petrol și gaze la obiectivul UE de capacitate de injectare a CO₂ până în 2030.

Compania a explicat că regulamentul NZIA, completat de aceste acte normative, impune producătorilor europeni să asigure o capacitate de stocare de 50 de milioane de tone CO₂ pe an, din care României îi revine 10,25 milioane tone, iar Romgaz, ca una dintre cele trei companii românești vizate, o cotă de 4,12 milioane tone.

În opinia companiei, obligația impusă firmelor românești depășește 20% din obiectivul UE, în timp ce România este responsabilă pentru doar aproximativ 3% din emisiile sectorului de manufactură în perioada 2020-2023.

”În data de 16 octombrie 2025, Romgaz SA a depus la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene o acţiune directă împotriva Comisiei Europene. Prin această acţiune compania solicită în principal anularea Regulamentului delegat nr. 1477/2025 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1735 al Parlamentului European şi al Consiliului şi anularea Deciziei (UE) 2025/1479 a Comisiei din 22 mai 2025 de specificare a contribuţiilor proporţionale la obiectivul Uniunii privind capacitatea de injectare de CO₂ până în 2030 din partea producătorilor de petrol şi gaze din Uniunea Europeană.

Regulamentul (UE) 2024/1735, denumit şi regulamentul NZIA, completat de cele două acte normative a căror anulare o solicită Romgaz, impune producătorilor de petrol şi gaze din Uniunea Europeană să asigure până în anul 2030 o capacitate de stocare CO2 de 50 milioane tone/an, din care României îi revine o cotă de 10,25 milioane tone CO2/an, iar companiei Romgaz, una dintre cele trei societăţi româneşti obligate, o cotă de 4,12 milioane tone CO2/an.

Obligaţia de stocare a companiilor româneşti reprezintă mai mult de 20% din obiectivul de stocare UE, în condiţiile în care ţara noastră este răspunzătoare pentru doar circa 3% din totalul emisiilor de CO₂ ale sectorului de manufactură din UE între 2020-2023”, anunţă compania.

Romgaz își asumă responsabilitățile strategice legate de asigurarea securității aprovizionării cu gaze

Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz, a declarat că, în calitate de principal producător de gaze naturale din România, compania își asumă responsabilitățile strategice legate de asigurarea securității aprovizionării cu gaze și de tranziția către energie verde.

El a explicat că Romgaz a analizat mai multe scenarii și opțiuni pentru reducerea amprentei de carbon și pentru dezvoltarea proiectelor verzi, inclusiv investiții în depozite de CO₂ în zăcăminte epuizate de gaze sau acvifere saline, și a efectuat studii pentru a evalua fezabilitatea acestora.

Popescu a subliniat că Romgaz rămâne angajată în implementarea politicilor UE, inclusiv a Green Deal-ului, dar nu va participa la proiecte care încalcă regulile de piață, implică riscuri operaționale majore sau ar putea aduce prejudicii companiei, acționarilor sau statului român.

În această lumină, el a motivat că regulamentul delegat și decizia Comisiei Europene recente expun compania unor astfel de riscuri, ceea ce a determinat Romgaz să conteste aceste acte în fața instanțelor europene.

“În calitate de principal producător de gaze naturale din România, Romgaz îşi asumă pe deplin rolul strategic şi responsabilităţile aferente — atât în garantarea securităţii continue a aprovizionării cu gaze naturale, cât şi în demersurile de decarbonare a industriei şi de tranziţie către energia verde.

În acest context, compania a evaluat si analizat multiple scenarii şi opţiuni pentru reducerea amprentei de carbon şi pentru implementarea unor proiecte verzi, având ca obiectiv definirea traiectoriei optime pentru atingerea ţintelor de decarbonare asumate prin Acordul de la Paris. Printre opţiunile analizate se numără şi investiţiile în depozite de stocare a CO₂ în zăcăminte de gaze naturale epuizate sau în acvifere saline.

De asemenea, ROMGAZ a demarat studii şi analize tehnice aprofundate pentru identificarea potenţialelor unor astfel de zăcăminte şi pentru evaluarea fezabilităţii transformării lor în depozite de CO₂. Rămânem ferm angajaţi în implementarea politicilor Uniunii Europene, inclusiv a Green Deal-ului, precum şi a noilor obiective privind competitivitatea şi relansarea economică stabilite în acest an.

Cu toate acestea, ROMGAZ nu se va implica în proiecte care încalcă regulile de piaţă, care implică riscuri operaţionale majore sau care ar putea aduce prejudicii companiei, acţionarilor săi ori statului român. Considerăm că Regulamentul delegat nr. 1477/2025 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1735 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi Decizia (UE) 2025/1479 a Comisiei din 22 mai 2025 ne expun unor astfel de riscuri; în consecinţă, am decis să exercităm toate pârghiile legale disponibile şi vom contesta aceste acte normative în faţa instanţelor europene”, spune Răzvan Popescu, direcorul general al Romgaz.

O premieră pentru companie

Aristotel Jude, directorul general adjunct al Romgaz, a explicat că pe 16 octombrie 2025 compania a depus la Curtea Europeană de Justiție o acțiune directă împotriva Comisiei Europene, pentru prima dată, ca urmare a implicațiilor serioase pe care le au asupra Romgaz prevederile regulamentului NZIA, regulamentul delegat nr. 1477/2025 și decizia Comisiei din 22 mai 2025.

El a subliniat că aceste reglementări cresc costurile produselor fabricate în întreprinderi unde se aplică măsuri de captare, transport și injecție a CO₂, depășind posibilitățile de suport ale consumatorilor, și generează riscuri economice, deoarece compania trebuie să facă investiții de sute de milioane de euro fără garanții reale de recuperare.

Jude a menționat și riscurile tehnice și de mediu, observând că majoritatea proiectelor de stocare CO₂ sunt off-shore, pentru a evita contaminarea solului și apei, iar unele state europene au interzis stocarea on-shore din acest motiv.

Totodată, el a arătat că este pentru prima oară când Parlamentul European și Comisia impun direct companiilor obligații, inclusiv financiare, fără studii prealabile de impact tehnic și economic care să demonstreze fezabilitatea.

În final, Jude a precizat că Romgaz rămâne dispusă să coopereze cu instituțiile europene pentru identificarea unor soluții fezabile, bazate pe studii de impact, care să asigure un viitor sustenabil pentru companie, mediu și clienți.

”Romgaz a depus în data de 16 octombrie 2025, la Curtea Europeană de Justiţie, o acţiune directă împotriva Comisiei Europene. Este pentru prima oară când compania face un asemenea demers, acesta fiind generat de implicaţiile grave pe care prevederile regulamentului NZIA, ale Regulamentului delegat nr. 1477/2025, şi ale Deciziei (UE) 2025/1479 a Comisiei din 22 mai 2025 le au asupra companiei, şi mai mult decât atât, o spun foarte direct, în final, suportabilităţii de către consumator a preţului bunurilor produse în întreprinderi/fabrici etc în care se impun măsuri de captare, transport şi injecţie CO2.

Inevitabil costul unor astfel de produse vor creşte, in opinia mea, dincolo de limita suportabilităţii. Şi când mă refer la implicaţii grave, mă refer şi la riscurile de natură economică, în contextul în care suntem obligaţi să facem investiţii de câteva sute de milioane Euro fără ca acestea să poată fi condiţionate, în mod real, de asigurarea de garanţii privind recuperarea investiţiei, dar şi la riscuri de natură tehnică şi de mediu.

Este de evidenţiat faptul că puţinele proiecte de stocare CO2 implementate sau în fază de dezvoltare sunt în zăcăminte off-shore, eliminând riscul contaminării solului sau apelor în zone locuite în situaţia unor potenţiale migrări. Există state europene care din acest motiv au interzis prin lege stocarea CO2 în zăcăminte on-shore. Nu în ultimul rând aş vrea să subliniez faptul că este pentru prima oară când Parlamentul European/Comisia Europeană, printr-un regulament european/regulament delegat/decizie, impune în mod direct obligaţii, inclusiv de natură pecuniară, unor companii supuse rigorilor corporative şi regulilor pieţelor comerciale pe care activează, fără ca în prealabil să fi fost realizat un studiu de impact tehnic şi economic care să arate fezabilitatea tehnica şi economică în raport cu obligaţiile impuse.

Cu toate acestea, suntem dispuşi să cooperăm deplin cu Comisia Europeană şi Parlamentul European pentru a găsi cele mai bune soluţii fezabile din punct de vedere tehnico-economic, care să aibă la bază toate studiile de impact realizate anterior emiterii unor astfel de reglementări, care să asigure un viitor sustenabil atât companiei, mediului dar şi clienţilor finali”, afirmă Aristotel Jude, directorul general adjunct al Romgaz.

Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, unde statul deține 70% din acțiuni și compania este listată la Bursa de Valori București, a depus la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune directă împotriva Comisiei Europene, contestând reglementările care îi impun obligații de stocare a CO₂ și pe care le consideră excesive și riscante din punct de vedere economic și tehnic.