România depășește marile economii europene. Unde ne aflăm în clasamentul privind șomajul structural

România se numără printre statele Uniunii Europene cu cel mai redus șomaj structural, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru ultimul trimestru din 2025. Indicatorul, care reflectă nepotrivirea dintre profilul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și cerințele angajatorilor, a fost estimat la 1,9% din forța de muncă. Doar Bulgaria și Polonia au înregistrat valori mai mici. Media calculată la nivelul Uniunii Europene a ajuns la 3,5%.

Șomajul structural din România a fost estimat la 1,9%, al treilea cel mai redus nivel din UE

Șomajul structural din România a reprezentat 1,9% din forța de muncă în trimestrul al patrulea din 2025, ceea ce plasează țara pe poziția a treia între statele Uniunii Europene cu cele mai scăzute valori ale acestui indicator. Bulgaria și Polonia au ocupat primele două poziții, fiecare cu o rată estimată la 1,6%.

La nivelul celor 27 de state membre, media a fost de 3,5%, cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul consemnat în România.

Metodologia utilizată în raport separă rata șomajului în două componente distincte. Prima este șomajul structural, determinat de neconcordanța dintre profilul persoanelor care caută un loc de muncă – inclusiv calificările și localizarea acestora – și profilul solicitat de angajatori. A doua componentă este decalajul de șomaj, de natură ciclică, generat de insuficiența cererii agregate de forță de muncă.

România are și cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană

Nivelul redus al șomajului structural trebuie analizat și în raport cu cererea de personal existentă pe piața muncii, care este mai scăzută în România decât în numeroase alte economii europene.

România înregistrează cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană. În primul trimestru din 2026, aceasta s-a situat la 0,55%, în timp ce media europeană a fost de 2,1%.

Această situație arată că nivelul redus al componentei structurale a șomajului coexistă cu o ofertă limitată de posturi vacante raportată de angajatori, aspect important pentru interpretarea poziției României în clasamentul european.

Belgia, Franța, Suedia și Austria au înregistrat valori structurale mult peste România

Diferențele dintre statele membre sunt importante, iar datele pentru trimestrul al patrulea din 2025 arată că șomajul asociat nepotrivirii dintre cererea și oferta de forță de muncă a atins niveluri considerabil mai mari în mai multe economii europene.

Belgia a avut cea mai ridicată valoare dintre țările menționate în raport, de 4,7%. Franța și Suedia au înregistrat fiecare câte 4,2%, iar Austria a ajuns la 4,1%. Prin comparație, rata de 1,9% calculată pentru România a fost aproape la jumătatea mediei UE, de 3,5%.

Spania și Finlanda au cele mai mari decalaje de șomaj dintre statele analizate

Componenta ciclică a șomajului prezintă o imagine diferită între economiile Uniunii Europene, în funcție de capacitatea acestora de a genera suficientă cerere de forță de muncă.

Malta și Țările de Jos au avut un decalaj al șomajului apropiat de 0%, situație asociată în raport cu ocuparea deplină. Cipru și Cehia au înregistrat fiecare câte 0,6%, iar Germania s-a situat la 0,7%.

La polul opus s-au aflat Spania, unde decalajul a ajuns la 7,1%, și Finlanda, cu 7,0%, cele mai ridicate valori dintre statele menționate.

Șomajul structural din România a scăzut cu 0,3 puncte procentuale față de 2019

Evoluția din ultimii ani arată o reducere a componentei structurale a șomajului atât în România, cât și la nivelul Uniunii Europene, dacă sunt comparate datele dinaintea pandemiei cu cele de la sfârșitul anului 2025.

În România, rata a coborât de la 2,2% din forța de muncă în trimestrul al patrulea din 2019 la 1,9% în perioada corespunzătoare din 2025. Scăderea a fost astfel de 0,3 puncte procentuale.

În ansamblul UE27, media șomajului structural s-a redus în același interval de la 3,9% la 3,5%, respectiv cu 0,4 puncte procentuale. Ritmul diminuării a fost, prin urmare, ușor mai accentuat la nivelul Uniunii Europene decât în România.