România, pe primul loc în UE la tinerii care trăiesc în locuințe supraaglomerate. Procentul depășește 60%

România înregistrează cea mai mare rată din Uniunea Europeană a tinerilor care locuiesc în gospodării supraaglomerate. În 2025, 60,4% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau într-o astfel de situație, potrivit datelor Eurostat. Procentul este de peste două ori mai mare decât media UE, de 26,9%, și cu 20 de puncte procentuale peste rata calculată pentru întreaga populație a României.

Peste 6 din 10 tineri români locuiesc în gospodării supraaglomerate

Condițiile de locuire reprezintă o problemă pentru o parte importantă a tinerilor din Uniunea Europeană, însă diferențele dintre state sunt foarte mari.

În 2025, 26,9% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani din UE trăiau în gospodării considerate supraaglomerate. Pentru populația totală a Uniunii, rata era de numai 16,8%, ceea ce înseamnă o diferență de 10,1 puncte procentuale.

România se situează însă mult peste aceste niveluri. Cu o rată de 60,4%, țara ocupă primul loc în UE în privința ponderii tinerilor de 15-29 de ani care se confruntă cu supraaglomerarea locuinței.

După România urmează Letonia, unde procentul ajunge la 54,9%, și Bulgaria, cu 52,8%.

La polul opus se află Cipru, unde numai 3,5% dintre tineri locuiesc în gospodării supraaglomerate. Irlanda înregistrează o rată de 7,4%, iar Malta de 7,7%.

Situația se îmbunătățește odată cu înaintarea în vârstă

Datele Eurostat arată și o legătură între vârsta tinerilor și condițiile de locuire. Pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă, rata supraaglomerării scade.

La nivelul UE, cea mai mare pondere este întâlnită în categoria 15-19 ani, unde 30,1% dintre tineri trăiesc în asemenea condiții.

Pentru persoanele cu vârste între 20 și 24 de ani, procentul scade la 28,7%, iar în grupa 25-29 de ani ajunge la 21,8%.

Astfel, diferența dintre prima și ultima categorie de vârstă este de 8,3 puncte procentuale.

Diferență de 20 de puncte procentuale în România

România se remarcă și atunci când situația tinerilor este comparată cu cea a populației generale.

Rata supraaglomerării este de 60,4% pentru tinerii români de 15-29 de ani, comparativ cu 40,4% pentru populația totală. Diferența ajunge astfel la 20 de puncte procentuale.

Doar trei state ale UE au înregistrat o diferență de cel puțin 20 de puncte procentuale între cele două categorii.

În Bulgaria, 52,8% dintre tineri trăiau în gospodării supraaglomerate, față de 32,5% din populația totală. În Grecia, procentele erau de 48,4%, respectiv 28,3%.

În cazul României, rata pentru populația totală este, de asemenea, una foarte ridicată, însă problema este și mai accentuată în rândul generațiilor tinere.

Ce înseamnă, de fapt, o locuință supraaglomerată

Eurostat utilizează o metodologie precisă pentru a stabili dacă o persoană trăiește sau nu într-o gospodărie supraaglomerată. Indicatorul nu se referă pur și simplu la numărul persoanelor care locuiesc la aceeași adresă, ci ține cont de numărul de camere disponibile și de componența gospodăriei.

Pentru ca o gospodărie să nu fie considerată supraaglomerată trebuie să dispună de cel puțin o cameră pentru gospodărie, precum și de câte o cameră pentru fiecare cuplu.

Este necesară, de asemenea, câte o cameră pentru fiecare persoană singură care are cel puțin 18 ani.

Pentru copiii și adolescenții între 12 și 17 ani, metodologia ia în calcul posibilitatea împărțirii unei camere de către două persoane, în funcție de sex, iar pentru copiii cu vârste sub 12 ani este prevăzută o cameră pentru fiecare pereche de copii.

Dacă locuința nu îndeplinește necesarul de camere stabilit în funcție de aceste criterii, membrii gospodăriei sunt considerați ca trăind în condiții de supraaglomerare.

România, la mai mult decât dublul mediei europene

Diferența dintre România și media UE este de 33,5 puncte procentuale în cazul tinerilor de 15-29 de ani.

Raportat la pondere, rata de 60,4% din România este de peste două ori mai mare decât media europeană de 26,9%.

Datele Eurostat pentru 2025 evidențiază astfel un decalaj important între statele membre în ceea ce privește condițiile de locuire ale generației tinere: de la numai 3,5% dintre tineri afectați de supraaglomerare în Cipru până la peste 60% în România.