Premierul Ilie Bolojan explică rolul real al ANAF: „Misiunea ANAF este să se lupte cu evaziunea fiscală, nu cu gemul din bucătărie”
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, la Radio România Actualități, că instituția responsabilă cu administrarea fiscală din România trebuie să se concentreze pe combaterea evaziunii, nu pe activitățile casnice ale populației.
El a făcut aceste precizări după ce președintele ANAF, Adrian Nica, a afirmat că produsele realizate în gospodării, precum gemul sau zacusca, afectează gradul de colectare a TVA. Bolojan a subliniat că instituția fiscală trebuie să își concentreze eforturile asupra fraudelor de amploare, a neplății taxelor și a marilor rețele de evaziune.
„Așa este, noi nu cu gemul din bucătărie trebuie să ne luptăm, ci cu evaziunea fiscală, fraudele mari, cu neplata taxelor. Asta este misiunea ANAF și asta vom face în perioada următoare”, a explicat șeful Guvernului.
Premierul a mai precizat că tema colectării TVA este complexă și nu poate fi rezolvată într-un timp scurt. Întrebat dacă o îmbunătățire a colectării nu ar fi fost o soluție mai potrivită decât majorarea taxei cu 2%, el a explicat că o asemenea schimbare nu se poate realiza „de azi pe mâine”.
Necesitatea ajustării nivelului de taxare
În continuarea discuției, Bolojan a făcut o analiză a nivelului de taxare din România, afirmând că acesta se situează printre cele mai mici din Uniunea Europeană. El a adăugat că statul are nevoie de venituri suficiente pentru a finanța investițiile și serviciile publice, iar aceste venituri nu pot proveni decât din impozitele și taxele colectate.
Din acest motiv, premierul a explicat că aducerea fiscalității la un nivel comparabil cu cel din alte state europene este o măsură necesară pentru stabilitatea bugetară și pentru dezvoltarea infrastructurii publice.
Potrivit acestuia, statul român trebuie să găsească un echilibru între menținerea competitivității economice și creșterea gradului de colectare a taxelor.
„Aici sunt două aspecte, nivelul taxelor și încasarea taxelor. Nu voi fi un ipocrit. Nivelul de taxare în România, în multe zone, era printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Prin urmare, dacă vrei să ai investiții făcute de stat, dacă vrei să ai servicii bune asigurate de stat, ele trebuie finanțate.
Ele nu pot fi finanțate decât în impozitele și taxele pe care le încasezi, deci aducerea taxării la un nivel care să semene cu cel din zona est-europeană și din Europa este o necesitate”, a adăugat Ilie Bolojan.
Măsuri împotriva evaziunii și pentru responsabilizarea ANAF
Premierul a explicat că una dintre cauzele principale ale evaziunii fiscale o reprezintă legislația care, de-a lungul timpului, a creat numeroase excepții și „portițe” ce au permis ocolirea obligațiilor fiscale.
El a arătat că Guvernul a acționat deja prin două pachete legislative menite să reducă aceste breșe: primul a fost adoptat, iar al doilea se află în prezent în analiza Curții Constituționale, având o componentă fiscală esențială.
„Al doilea aspect este încasarea acestora. Atunci când ai legi care-ți generează excepții peste tot, care deschid portițe de evaziune, care creează oportunități de a fugi de plata taxelor, atunci, într-adevăr, nu ți se încasează taxele și ce am făcut în această perioadă, prin cele două pachete, am luat măsuri pe de-o parte ca să închidem portițele împotriva evaziunii, un prim pachet a trecut, al doilea încă este în analiză la Curtea Constituțională, pe componenta fiscală, și să punem presiune pe cei din sistemul de administrație fiscală să-și facă datoria”, a explicat Bolojan.
Bolojan a menționat că se va pune o presiune suplimentară pe administrația fiscală, astfel încât funcționarii ANAF să-și îndeplinească atribuțiile în mod eficient. El a adăugat că un sistem fiscal solid are nevoie de legi clare, de oameni competenți care să le aplice și de sancțiuni ferme, menite să descurajeze tentativele de evaziune.
Totodată, premierul a insistat asupra modului în care statul cheltuiește fondurile colectate, afirmând că doar o gestionare transparentă și eficientă a banilor publici poate determina contribuabilii să plătească taxele „cu inima deschisă”.
„Iar tot acest mecanism trebuie dublat și de modul în care noi cheltuim banii. Gândiți-vă că în momentul în care un cetățean, un contribuabil are opțiunea să plătească niște taxe și impozite, într-un fel va plăti aceste impozite cu inima deschisă și poate la limita maximă, dacă vede că banii lui nu sunt risipiți”, a încheiat premierul.
