USR, numiri politice în serie la nivelul prefecturilor
La începutul lunii octombrie, premierul a aprobat numirea a patru prefecți propuși de USR, într-un demers criticat de o parte a coaliției și de organizațiile civice. Printre cei desemnați se numără persoane fără experiență relevantă în administrația publică, unele dintre ele provenind din domenii complet diferite.
Unul dintre cazuri este cel al Ralucăi Curelariu, noul prefect al județului Botoșani, susținută de liderul USR Cristian Ghinea. Potrivit informațiilor publice, Curelariu a activat anterior în mediul privat, lucrând pentru compania Babaco Games, deținătoarea brandului de cazinouri „Las Vegas”.
În trecut, a mai ocupat funcția de responsabil zonal în cadrul IFN-ului Provident, instituție financiară care oferă credite rapide cu dobânzi ridicate.

Experiența sa politică include un mandat de consilier local în municipiul Botoșani, început în urmă cu un an. Deși a fost activă în viața locală, critici susțin că experiența acumulată este insuficientă pentru o funcție de prefect, care implică atribuții complexe în coordonarea serviciilor publice deconcentrate.
Prefecturi conduse de apropiați politici precum Andreea Negru
Un alt exemplu este Andreea Negru, numită prefect al județului Bacău. Fostă angajată a Primăriei Bacău, Negru a ocupat funcția de Șef Serviciu Cabinet Demnitari, fiind considerată apropiată a primarului Lucian Viziteu.
În trecut, primarul Viziteu a fost vizat de o anchetă DNA privind angajările din primărie, acolo unde ar fi fost aduși membri de partid care, potrivit anchetatorilor, își desfășurau activitatea pentru USR. Cazul amintește de alte situații din administrația locală în care angajările politice au fost criticate pentru lipsa transparenței.

În plus, potrivit unor surse politice, numirile recente ar fi parte dintr-un plan mai amplu al USR de a obține controlul asupra unor instituții-cheie, în special în București și județele mari, scriu cei de la România TV. Această strategie a stârnit nemulțumiri în rândul partenerilor de coaliție.
Prefectul Capitalei, un antreprenor fără experiență administrativă
O numire care a atras atenția opiniei publice este cea a lui Andrei Nistor, promovat prefect al municipiului București. USR l-a prezentat drept un antreprenor de succes, însă activitatea sa profesională este legată mai degrabă de domeniul alimentar: Nistor a administrat mai multe cofetării în Popești-Leordeni, județul Ilfov.
A candidat în trecut la funcția de primar, însă fără succes, și a deținut un mandat de consilier local, singura experiență administrativă notabilă din CV.

Funcția de prefect, conform legii, presupune garantarea respectării legislației la nivel local și coordonarea instituțiilor de stat din subordinea Guvernului. În acest context, criticii numirii consideră că experiența în domeniul privat nu este suficientă pentru a face față responsabilităților extinse ale acestei poziții.
Timiș: O carieră politică formată prin schimbări de partid
În județul Timiș, funcția de prefect a fost preluată de Cornelia-Elena Micicoi, inginer de profesie, cu experiență în optimizarea structurilor de rezistență.
În trecut, Micicoi a fost membră a mai multor partide politice, printre care Pro România și Forța Dreptei, înainte de a fi susținută de USR în cadrul Alianței Dreapta Unită.

A fost aleasă consilier local, însă activitatea sa în administrația publică este limitată. Potrivit unor surse locale, a fost implicată în diverse parteneriate cu administrațiile locale din Timiș, ceea ce a generat suspiciuni privind potențiale conflicte de interese.
Modificări și promovări la Ministerul Economiei
Situații similare se regăsesc și la nivel guvernamental. La Ministerul Economiei, condus de Radu Miruță, mai multe persoane apropiate politic au fost promovate în poziții de decizie. Miruță, cunoscut pentru activitatea sa constantă în mediul online, a numit recent ca secretar de stat pe Iulian Mârgeloiu, fost coleg de clasă din liceu.
Mârgeloiu este descris drept antreprenor, însă datele publice arată că afacerile sale se confruntă cu dificultăți. În trecut, acesta a încercat să urmeze o carieră ca jucător profesionist de poker, fără rezultate notabile.

Numirea sa în Ministerul Economiei a fost justificată prin „experiența în mediul privat”, însă surse din minister au semnalat lipsa unei pregătiri specifice pentru gestionarea politicilor economice naționale.
Exemple similare la alte ministere
La Ministerul Dezvoltării, un alt caz discutat este cel al lui Florin Cocargeanu, provenit din Constanța. Înainte de a intra în politică, a lucrat în comerțul cu articole sportive, evoluând de la vânzător la responsabil de magazin. După aderarea la USR, a devenit viceprimar al municipiului Constanța și consilier local.
În urma negocierilor politice, a fost promovat secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, deși nu are studii sau experiență în domeniul administrației publice. Potrivit relatărilor locale, primarul Vergil Chițac i-a restricționat accesul la biroul din Primărie, relocându-l într-un alt sediu administrativ.

Într-un alt minister, cel al Investițiilor și Fondurilor Europene, a fost numită Alina Gîrbea, fondatoarea organizației „Femei în Politică”. În USR, aceasta s-a ocupat de proiecte legate de egalitatea de gen și participarea femeilor în politică.
Gîrbea a fost numită secretar de stat, deși nu are experiență în gestionarea fondurilor europene sau în implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.
Ceea ce a atras atenția publică este faptul că Alina Gîrbea este cumnata fostului lider USR, Cătălin Drulă, ceea ce a alimentat speculațiile privind influența relațiilor de familie în procesul de numire.
Critici din partea sindicatelor și a societății civile
Tot mai multe voci din rândul sindicatelor și organizațiilor profesionale semnalează că numirile recente în administrație nu respectă criterii de competență. Reprezentanți ai acestor organizații au declarat că „sistemul public are nevoie de profesioniști și de predictibilitate, nu de experimente politice”.
De asemenea, analiștii politici atrag atenția că aceste decizii pot afecta eficiența actului administrativ și pot genera dificultăți în implementarea politicilor publice, mai ales la nivel local.