Bogdan Ivan cere amânarea termenului de renunțare la cărbune: Plătim unul din cele mai mari prețuri la energie din UE

România se apropie de termenul-limită asumat pentru închiderea capacităților pe cărbune, dar proiectele alternative nu au fost implementate. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că negociază cu reprezentanții Comisiei Europene o prelungire cu cinci ani a calendarului. Măsura ar fi necesară, potrivit acestuia, pentru a evita un deficit de energie și pentru a proteja consumatorii de noi creșteri de prețuri. Discuțiile se concentrează asupra modului în care România poate menține echilibrul între respectarea angajamentelor europene și siguranța energetică internă.

Vineri, în cadrul unei emisiuni pe B1 TV, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că România riscă să intre într-o situație dificilă pe piața energiei. La finalul anului 2025, țara ar trebui să închidă minele de cărbune și să le înlocuiască cu surse mai puțin poluante, conform angajamentelor asumate la Bruxelles. Oficialul a precizat că întârzierile în dezvoltarea noilor proiecte și scăderea capacității de producție au contribuit la prețurile ridicate suportate de populație și companii.

Bogdan Ivan cere amânarea termenului de renunțare la cărbune

România a stabilit în urmă cu cinci ani un obiectiv ambițios de decarbonizare. Autoritățile s-au angajat ca, până la sfârșitul lui 2025, producția de energie pe bază de cărbune să fie înlocuită cu unități pe gaz.

Implementarea acestor proiecte nu a avansat însă conform planului, multe dintre ele fiind încă la stadiul de studiu. Întârzierile sunt estimate la trei sau patru ani față de calendarul inițial.

Comparativ, alte state europene au stabilit termene mult mai îndepărtate. Germania a anunțat că va închide minele și centralele pe cărbune până în 2040, iar Polonia și-a fixat ca obiectiv anul 2050. Diferența de abordare plasează România în situația de a trebui să compenseze rapid lipsa unor surse de energie stabilă.

„România și-a asumat, acum cinci ani, ținta de decarbonizare, poate cele mai agresive politici de decarbonizare din toată UE, și și-a asumat că, până la finalul lui 2025, o să înlocuiască capacitățile de producție a energiei pe cărbune cu unele pe gaz, lucru care nu s-a întâmplat, acum fiind la nivel de studii aceste proiecte, cu întârzieri de 3 sau 4 ani și, comparativ cu Germania sau Polonia, care și-au asumat că vor închide minele de cărbune și centrale pe cărbune până în 2040, respectiv 2050, România și-a asumat 2025…”, a spus ministrul.

Ministrul Bogdan Ivan a precizat că a început negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene pentru revizuirea termenelor asumate de România. Oficialul a subliniat că discuțiile au fost inițiate încă din primele săptămâni de mandat, având în vedere riscurile generate de închiderea prematură a capacităților pe cărbune.

„Eu sunt de două luni la Ministerul Energiei, nu sunt de acord cu aceste lucruri care pot să ducă la o penurie și mai mare de energie în bandă în România, lucru care poate să ducă la o creștere a prețului la consumatorul final, fie că vorbim de persoane fizice sau companii, și am început încă din prima săptămână de mandat negocieri cu cei din Comisia Europeană pentru modificarea acestui calendar”, a declarat acesta la B1 Tv.

Cauza prețurilor mari la electricitate este scăderea capacităților de producție

Conform ministrului, una dintre principalele cauze ale prețurilor mari la electricitate este scăderea capacităților de producție fără instalarea unor alternative. În ultimii zece ani, România a retras din sistem aproximativ 7000 de megawați-oră, ceea ce reprezintă 56% din producția de energie pe cărbune și gaz. În lipsa unor centrale noi, sistemul energetic a devenit mai vulnerabil.

Un nou val de închideri, echivalent cu încă 2700 de megawați, ar afecta și mai mult echilibrul sistemului energetic național. O astfel de reducere ar diminua capacitatea României de a acoperi consumul intern și ar crește dependența de importuri.

„Am făcut un studiu împreună cu cei de la Transelectrica să arătăm cât de complicat e pentru România să renunțe la energia produsă pe cărbune în acest moment, fără să pună în loc altceva.

Faptul că România plătește azi unul din cele mai mari prețuri la energia electrică din UE se datorează și faptului că am scos, ca și țară, în ultimii 10 ani din producție aproximativ 7000 de megawați/oră, adică 56% din producția de cărbune și gaz a energiei electrice din țara noastră, și acum să mai scoatem încă 2.700 ar fi catastrofal pentru sistemul energetic”, a precizat Bogdan Ivan.

Oficialul a subliniat că răspunsul Bruxelles-ului este așteptat în perioada următoare. Între timp, discuțiile tehnice și diplomatice se desfășoară aproape zilnic, cu implicarea specialiștilor din Ministerul Energiei și Ministerul Fondurilor Europene.

„Aștept răspunsul celor de la Bruxelles, dar cred că nu e zi în care pe linii diplomatice oficiale, tehnice să nu caut o soluție, cu specialiștii de la Ministerul Fondurilor Europene, de la Ministerul Energiei, pentru a prelungi aceste termene încă cinci ani, până când vom reuși să punem în schimb alte noi capacități de producție, care să și mențină activitatea economică la Valea Jiului și în Gorj, în segmentul Complexul Energetic”, a declarat ministrul.