Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a anunțat introducerea unei taxe suplimentare aplicate locuințelor și automobilelor scumpe, măsură care ar urma să intre în vigoare după clarificarea procedurilor administrative. Decizia este justificată prin nevoia de a aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, însă propunerea ridică numeroase controverse. Romina Gingașu-Ferrari consideră că România nu are infrastructura economică necesară pentru a susține un asemenea impozit, iar comparațiile cu marile economii europene nu sunt relevante în acest caz.
Romina Ferrari, critici asupra introducerii taxei pe lux
Romina Ferrari a afirmat că momentul ales pentru introducerea unei taxe pe lux este inoportun. Ea a subliniat că economia se confruntă deja cu presiuni în mai multe sectoare, de la real estate până la industria auto. În opinia sa, aplicarea unei astfel de măsuri ar putea destabiliza piețele într-un context deja fragil.
„Consider că taxa de lux nu este o măsură potrivita acum pentru România, mai ales într-un moment în care țara noastră se confruntă cu numeroși factori care pun presiune pe economie și riscă să dezechilibreze piețele de business, automotive și real estate”, a declarat Romina.
Ea a insistat asupra faptului că o eventuală taxă trebuie să fie rezultatul unei analize aprofundate și să țină cont de realitățile interne. Conform acesteia, nu se poate copia un model din altă parte fără a lua în considerare diferențele structurale dintre economii. În lipsa unei industrii dezvoltate pe segmentul bunurilor de lux, România riscă să adopte o soluție fiscală cu aplicabilitate limitată.
Comparații cu statele vestice: Italia, Germania și Franța au tot dreptul să aplice o astfel de taxă
Antreprenoarea a făcut o paralelă între România și țări precum Italia, Franța sau Germania. Ea a explicat că acolo există tradiție și industrie solidă în domeniul produselor de lux, ceea ce face justificată introducerea unor taxe suplimentare. În aceste state, veniturile colectate provin dintr-un sector economic care produce și consumă astfel de bunuri.
„Italia, Germania și Franța au tot dreptul să aplice o astfel de taxă, pentru că sunt mari producătoare de bunuri de lux: automobile, iahturi, mobilă, fashion și tot ce ține de acest domeniu. La ei există industrie, există tradiție și există consum, deci este logic ca luxul să fie impozitat. În România, însă, nu exista fabrici producatoare de bunuri de lux,iar o asemenea măsură ar fi doar o improvizație fiscală aplicată în grabă.
Dau un exemplu clar: în Italia, taxa de lux pentru automobilele scumpe ajunge până la maximum 3.000 de euro și este calculată după un tabel de criterii. La fel se întâmplă și în imobiliare, atunci când vorbim despre investiții în real estate și valoarea lor cadastrală corecta,” a mai adăugat aceasta pentru Gândul.
Prin exemplul Italiei, Romina Ferrari arată că un astfel de impozit are reguli clare și plafon fixat, ceea ce îl face predictibil pentru contribuabili. În lipsa unor criterii transparente, aplicarea taxei în România ar putea duce la confuzie și descurajarea investițiilor.
Romina Ferrari consideră că ar fi nevoie de o fiscalitate echilibrată
Romina Ferrari a declarat că sprijină ideea ca persoanele cu venituri ridicate să contribuie mai mult la buget. Totuși, ea a atras atenția asupra modului în care este implementată măsura, subliniind că aceasta trebuie să fie coerentă și calculată cu atenție.
„Sunt absolut de acord cu taxarea oamenilor cu bani. Este firesc ca aceștia să contribuie mai mult la bugetul țării, mai ales când vedem cum, an de an, apar nume în topurile economice, dar nu vedem spitale sau aripi de spitale ridicate cu numele lor, așa cum se întâmplă în statele dezvoltate. Da, trebuie să existe taxe, dar ele trebuie să aibă sens, să fie corect calculate și să nu pună în pericol afaceri sau investiții într-o economie deja dezechilibrată,” a precizat Romina.
Astfel, mesajul transmis este unul de prudență: impozitarea suplimentară nu trebuie să pună în pericol competitivitatea pieței sau să descurajeze inițiativele de investiții. România are nevoie de măsuri fiscale care să încurajeze dezvoltarea și nu de soluții cu efecte pe termen scurt.
Avertisment privind măsurile populiste ale lui Bolojan
În opinia Rominei Ferrari, guvernul ar trebui să evite deciziile rapide, menite să aducă doar venituri imediate. Ea a invocat simbolul lui Robin Hood pentru a ilustra principiul unei contribuții mai mari din partea celor bogați, însă a subliniat că implementarea trebuie să fie realistă.
„De aceea, cred că România are nevoie de o fiscalitate calculata, nu de măsuri pripite, menite doar să aducă niște bani rapizi la buget. Povestea lui Robin Hood, care lua de la bogați ca să dea la săraci, rămâne un simbol de justiție socială și există de secole. Sunt de acord cu acest principiu: cei bogați trebuie să contribuie mai mult. Dar contribuția lor trebuie să fie una calculată corect și cu adevărat folositoare societății,” a încheiat aceasta.
Mesajul transmis este că orice modificare fiscală trebuie să aibă o fundamentare clară și să urmărească interesul pe termen lung al economiei. Altfel, măsurile riscă să fie percepute doar ca inițiative de natură electorală.
Cum a fost concepută taxa de lux
Executivul a stabilit că noul impozit se va aplica locuințelor cu valoare de peste 500.000 de euro și automobilelor de peste 75.000 de euro. În aceste cazuri, nivelul impozitului va fi de trei ori mai mare decât cel aplicat în mod obișnuit.
Măsura a fost anunțată încă din debutul mandatului lui Ilie Bolojan, însă implementarea a fost amânată din cauza unor dificultăți administrative. Autoritatea fiscală a stabilit ulterior termene clare pentru declararea și plata obligațiilor. În caz de nerespectare, ANAF a avertizat că va aplica impozitul din oficiu.
Guvernul justifică această taxă prin necesitatea de a crește veniturile bugetare și de a reduce presiunea asupra altor categorii de contribuabili. Totuși, reacțiile critice arată că mediul de afaceri percepe măsura ca fiind una insuficient fundamentată și cu potențial impact negativ asupra piețelor.
