Pensiile magistraților devin o povară pentru buget, 87% din bani fiind acoperiți de contribuabili
Pensiile de serviciu ale magistraților civili continuă să ridice semne de întrebare în privința sustenabilității sistemului public de pensii. Dincolo de statutul special al acestor drepturi, cifrele arată o realitate dură pentru buget: în 2024, statul a plătit peste 1,6 miliarde de lei pentru aceste pensii, cu aproape 20% mai mult decât în 2023.
Creșterea constantă a cheltuielilor, combinată cu faptul că ele sunt acoperite în proporție covârșitoare de la bugetul de stat și doar într-o mică măsură din contribuțiile efective, conturează imaginea unei presiuni tot mai mari asupra finanțelor publice.
Contribuții reduse, bani publici majoritari
Datele oficiale analizate de Economica.net arată că 87,3% din sumele virate în 2024 către foștii judecători și procurori au provenit din bugetul de stat, în timp ce doar 12,6% au fost acoperite prin contribuțiile proprii la sistemul public de pensii (BASS).
În cifre absolute, acest raport înseamnă 1,4 miliarde de lei transferați direct de la buget pentru a completa diferența dintre pensia contributivă și cea stabilită prin legi speciale, respectiv aproximativ 209 milioane de lei proveniți din BASS. Chiar dacă partea contributivă a crescut față de 2023 (cu 75%), ponderea sa în total rămâne scăzută.
Pensii medii în continuă creștere
Pe lângă disproporția dintre contribuții și cheltuieli, un alt element notabil este evoluția pensiei medii. În 2024, pensia medie brută a magistraților civili a depășit 24.500 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 12,7% față de anul precedent.
Prin nivelul atins, această valoare îi situează pe magistrații pensionari într-o categorie distinctă, cu venituri lunare de peste zece ori mai mari decât pensia medie la nivel național. O asemenea discrepanță nu este doar o chestiune bugetară, ci și una de percepție publică.
Creștere accelerată a cheltuielilor
Ritmul de creștere a alocărilor pentru pensiile magistraților este unul constant și ridicat. Datele pe ultimii cinci ani arată o tendință clară:
- 2024 → 1,6 miliarde lei (+19,8% față de 2023)
- 2023 → 1,34 miliarde lei (+17,5% față de 2022)
- 2022 → 1,17 miliarde lei (+12,4% față de 2021)
- 2021 → 1,01 miliarde lei (+10,2% față de 2020)
- 2020 → 943,9 milioane lei (+13,1% față de 2019)
În doar șase ani, costurile aproape s-au triplat. Această evoluție depășește ritmul general de creștere al cheltuielilor sociale și pune presiune suplimentară asupra deficitului bugetar.
Particularitățile regimului pensiilor speciale
Diferențele dintre pensiile magistraților și cele ale altor categorii profesionale derivă dintr-o serie de prevederi legislative. Printre elementele esențiale:
- Formula de calcul: cuantumul pensiei reprezintă 80% din media indemnizațiilor și sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate, nu strict din contribuțiile la sistem.
- Finanțare: cea mai mare parte provine din bugetul de stat, doar o mică parte din BASS.
- Condiții de pensionare: vechime minimă de 25 de ani în funcții juridice de rang înalt, comparativ cu 35 de ani pentru majoritatea contribuabililor.
- Vârsta de pensionare: începând cu 2024, pragul minim este de 47 de ani și 4 luni, urmând să crească treptat până la 60 de ani.
Baza legală pentru pensiile de serviciu: Legea nr. 303/2022
Statutul pensiilor de serviciu este reglementat prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Documentul prevede, la articolul 211, că magistrații se pot pensiona după 25 de ani vechime, beneficiind de 80% din baza de calcul menționată.
Alte articole stabilesc derogări pentru recunoașterea unor perioade suplimentare de activitate juridică, acordă un bonus de 1% pentru fiecare an peste vechimea minimă și reglementează trecerea treptată la o vârstă de pensionare mai ridicată. Toate aceste prevederi configurează un regim distinct, mult mai avantajos decât cel general aplicat restului populației.
Elemente esențiale din Legea nr. 303/2022
- Art. II
- Pensionare la 60 de ani cu minimum 25 ani vechime doar în funcții juridice de rang înalt.
- Pensia = 80% din media veniturilor și sporurilor ultimilor 48 luni, dar nu mai mare de 100% din venitul net din ultima lună.
- Posibilitatea de a valorifica perioade din alte funcții juridice (avocat, notar, consilier juridic etc.)
- Perioada maximă: 5 ani (2024–2031) → redusă treptat până la 1 an (2055–2061).
- Art. III
- Pentru fiecare an peste 25 ani vechime, pensia crește cu +1%.
- Pensii deja stabilite sau cereri depuse rămân valabile conform regulilor anterioare.
- Art. IV
- Din 2024, pensionare posibilă de la 47 ani și 4 luni (cu vechime 25 ani).
- Vârsta minimă crește cu 4 luni/an până la 60 ani.
- Pentru vechime între 20–25 ani, pensia se reduce cu –1% pentru fiecare an lipsă.
