Florin Manole: Din punct de vedere al PNRR, tema aceasta este închisă
Florin Manole a explicat că discuțiile despre pensiile speciale sunt finalizate din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență. Ministrul a precizat că România a bifat jalonul stabilit cu Comisia Europeană și că, în prezent, nu există obligații suplimentare de negociere. Potrivit acestuia, redeschiderea subiectului a fost determinată doar de o decizie a Curții Constituționale, care a impus ajustări în cazul magistraților.
„Din punct de vedere al PNRR, tema aceasta este închisă, în sensul că jalonul referitor la pensii este închis. Redeschiderea lui s-a făcut parțial din motivul deciziei CCR de acum ceva timp, care ne-a făcut să readucem subiectul”, a declarat ministrul Muncii. El a adăugat că subiectul a fost redeschis doar parțial, ca urmare a unei decizii anterioare a Curții Constituționale.
Întrebat dacă pachetul 3 ar putea include noi reglementări pentru alte categorii de pensionari speciali, Manole a răspuns că nu există în prezent o astfel de intenție.
„Dacă Guvernul va decide să încerce orice negociere cu Comisia Europeană, orice se poate”, a spus acesta.
Oficialul a mai precizat că nu a primit deocamdată un mandat de la coaliția de guvernare pentru a discuta tema în ședințele Executivului.
„Azi, când vorbim, n-am avut nicio temă de Guvern din partea coaliției să facem asta. Următoarea ședință de Guvern este abia mâine. Poate atunci putem primi această temă”, a completat ministrul.
În același timp, el a subliniat că atât el, cât și colegii din PSD, vor rămâne deschiși la discuții și nu vor bloca procesul decizional.
„Vom fi colegiali și constructivi și mă refer nu doar la mine, da, și la ceilalți colegi din PSD care au poziții în acest Guvern și nu blocăm, cum n-am blocat și nu vom bloca”, a afirmat Manole.
Decizia CCR referitoare la pensiile magistraților, așteptată pe 24 septembrie
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională în privința legii privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. CCR urmează să dezbată sesizarea pe 24 septembrie.
Premierul Ilie Bolojan a arătat că România trebuie să păstreze echilibrul financiar și să evite scenarii de criză. „O perspectivă de intrare în incapacitate de plată, din punctul meu de vedere, este exclusă”, a declarat acesta. El a recunoscut însă că încetinirea economică va continua cel puțin până în vara anului viitor.
În același context, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a menționat că discuțiile privind pachetul 3 de măsuri economice sunt tot mai avansate. Acestea vor include inițiative pentru stimularea exporturilor și atragerea de investiții, dar nu vor aborda din nou pensiile speciale.
Nicușor Dan: Pensia nu trebuie să depășească salariul
Președintele României a atras atenția că situația pensiilor magistraților a generat multă tensiune publică.
„De asemenea, creșterea vârstei de pensionare. Nu e normal ca niște oameni să iasă la pensie la 48, 49, 50 de ani”, a afirmat Nicușor Dan.
El a subliniat că, în trecut, statul român a încurajat retragerile timpurii ale magistraților aflați la vârful carierei profesionale.
„Din păcate, statul român, ani de zile, a încurajat magistrați care erau la apogeul performanței lor profesionale să iasă la pensie la 50 de ani. Este o aberație care a fost corectată”, a spus șeful statului.
Președintele a susținut necesitatea unei tranziții treptate spre creșterea vârstei de pensionare în cazul magistraților. El a explicat că schimbarea nu poate fi aplicată brusc, pentru că ar afecta mii de profesioniști aflați deja în sistem.
Nicușor Dan a subliniat că o trecere graduală, de la actuala vârstă de pensionare de aproximativ 48–50 de ani către 65 de ani, ar asigura stabilitate și echilibru financiar. În opinia sa, acest proces trebuie gândit astfel încât să nu blocheze activitatea instanțelor și să protejeze atât drepturile magistraților, cât și interesul public.
„Acolo unde a fost o dezbatere a fost pe cât de graduală trebuie să fie această trecere de la 48 la 65 de ani. Aici mi-am asumat asta, deși am anticipat că o să fie un val de reproș, tocmai că administrația nu funcționează, că legile sunt interpretabile, noi avem câteva mii de magistrați care au 2-3 milioane de dosare în fiecare an”, a declarat Nicușor Dan.
În opinia sa, o abordare echilibrată este esențială pentru a menține funcționarea sistemului judiciar.
„Nu poți să-i spui unui om care lucrând weekend-uri, în concedii, știe că a lucrat 24 de ani în condițiile astea și mai are un an, nu poți să-i ceri să mai facă 6 ani. Aici a fost discuția în care eu am spus că echitabil este tocmai pentru a contribui la echilibrul financiar al acestei societăți este ca să dublăm perioada pe care o mai au până la pensionare”, a explicat președintele.
Nicușor Dan despre reforma justiției și criticile la adresa parchetelor
Nicușor Dan a subliniat importanța continuării reformei în sistemul judiciar, insistând că dezbaterea trebuie să țină cont de realitățile din instanțe.
„Să distingem civilul de penal, care este 20-30 la sută în activitatea instanțelor. Sunt divorțuri, moșteniri, conflicte între vecini, soluționate de 70% din aparatul de magistrați”, a spus el.
Totodată, șeful statului a criticat din nou conducerea parchetelor, reluând nemulțumirile exprimate în trecut. Nicușor Dan a afirmat că nu este mulțumit de activitatea procurorului general și a șefului DNA, subliniind că problemele de management influențează direct eficiența sistemului judiciar.
El a arătat că există dosare importante pentru societate, inclusiv cazuri de corupție și dosare istorice, care au fost lăsate să se prescrie. În acest context, președintele a cerut o alocare mai responsabilă a resurselor către cauzele majore și o prioritizare mai clară a muncii din Ministerul Public.
„Nu sunt deloc mulțumit de procurorul general și de șeful DNA. Am spus asta de mai multe ori, mențin”, a declarat acesta.
Președintele a explicat că reforma justiției nu a fost abandonată, dar necesită timp și consultări extinse.
„Eu cred că multă lume înțelege că în acest echilibru de putere sunt multe instituții și cumva acțiunea președintelui trebuie să fie în dialog, în acord cu aceste instituții”, a adăugat Nicușor Dan.
El a insistat că măsurile trebuie comunicate public doar după ce sunt adoptate.
„Tocmai pentru ca acțiunea președintelui să fie eficientă este nevoie de multe ore de consultare”, a punctat acesta.
Discuțiile din Parlament și poziția CSM
Fostul judecător CCR, Tudorel Toader, a afirmat că proiectul privind pensiile magistraților, adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului, are șanse mari să treacă testul constituționalității. El a explicat că opoziția nu a contestat modificările prin moțiune, ci doar alte pachete legislative.
Magistrații din întreaga țară au protestat săptămâna trecută, suspendând activitatea în instanțe și parchete. Ei contestă modificările propuse de Guvern, care stabilesc ca pensia să fie plafonată la 70% din salariul net din ultima lună de activitate.
Proiectul prevede și creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 64 de ani, cu o vechime în muncă de 35 de ani. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că, în prezent, pensia medie a magistraților depășește 24.000 de lei, iar unele ajung la 35.000–40.000 de lei.
Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția că doar 5.000 de pensii speciale aparțin magistraților, ceea ce înseamnă aproximativ 4% din totalul național. Totuși, CSM a criticat dur Guvernul, considerând că modificările propuse reflectă o atitudine „inflexibilă și contrară principiului separației puterilor”.
