FMI estimează creștere de 1% pentru România și avertizează asupra deficitului și riscurilor financiare
Delegația Fondului Monetar Internațional (FMI) și-a încheiat vineri vizita de nouă zile în România. Experții instituției au apreciat pachetele recente de reforme, inclusiv cele fiscale, ca un pas înainte pentru reducerea dezechilibrelor economice acumulate în ultimii doi ani. În același timp, raportul final atrage atenția asupra deficitului bugetar și a riscurilor structurale pentru economie.
Potrivit FMI, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1% în acest an și de 1,4% anul viitor. Estimările sunt însă contestate de specialiști locali.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a declarat la RFI că scenariul Fondului este prea optimist:
„Este optimism din partea Fondului pe partea de creștere economică. Cred că anul acesta noi jucăm la 0. Vedem în prima parte a anului creșterea a fost de doar 0,3 %, în condițiile în care datele din anul trecut au fost ajustate în jos, deci am raportat la ceva mai mic și a rezultat 0,3 % creștere. Asta cred, că anul ăsta jucăm la 0, poate chiar la recesiune, având în vedere că au venit niște taxe din luna august care vor afecta cererea și consumul, iar anul viitor am putea obține poate 1% creștere economică. Însă pentru a obține, cred că este esențial să atragem fondurile europene și să continuăm cu programul, mai ales pe partea de reducere de cheltuieli în administrația publică. Dacă facem lucrurile astea, s-ar putea să revenim pe creștere economică, dar dacă în continuare vom pune taxe, nu cred că va fi o creștere economică chiar deloc nici anul viitor. Cei de la FMI au mai spus două lucruri importante de o supraexpunere a sistemului financiar pe titluri de stat, care e un risc mare.”
Riscuri financiare și curs de schimb
FMI avertizează asupra supraexpunerii sistemului financiar pe titluri de stat, considerată un risc major în cazul unei retrogradări de rating. Codirlașu explică:
„O expunere prea mare pe titluri de stat expune instituția respectivă la riscuri. De exemplu, la un rating downgrade, cine are un bond… ar putea pierde cel puțin 20% din valoarea lui. Și dacă luăm sistemul bancar, fondurile de pensii, chiar am menționat sistemul bancar, care e supraexpus.”
Un alt punct semnalat de FMI privește flexibilizarea cursului de schimb pe termen mediu. Diferența mare de inflație între România (10%) și zona euro (2,1%) duce la o apreciere reală a leului și la dezechilibre de balanță de plăți:
„Criza când vine, va veni prin intermediul balanței de plăți. Practic, deficitul bugetar mare creează deficit de balanță comercială, apoi deficit de balanță de plăți, iar acest deficit trebuie finanțat din împrumuturi, împrumuturi ale statului în valută și ale companiilor private în valută. Dacă ele nu mai pot lua, atunci apare problema de finanțare..”
Fonduri europene și absorbție
Specialiștii FMI au insistat asupra importanței fondurilor UE. Codirlașu a subliniat la rândul său rolul decisiv al acestora:
„Fondurile europene sunt esențiale pentru creșterea economică a României și pentru sustenabilitatea deficitului de cont curent… Problema e de voință, de a face reformele necesare pentru a atrage acei bani. Aici e marea problemă a noastră.”
Raportul FMI notează că, chiar și cu reforme, deficitul ar putea ajunge la 6% din PIB anul viitor, un nivel nesustenabil.
„Nu cred că e vreo perspectivă să ni se îmbunătățească ratingul, pentru că indicatorii macro vor arăta mai rău decât în trecut… și 6% e tot nesustenabil”, avertizează președintele CFA România.
Pe termen lung, FMI estimează că datoria publică a României ar putea urca spre 70% din PIB până în anii 2030, nivel ridicat pentru o economie emergentă.
În prezent, România nu are un acord de finanțare cu FMI. Codirlașu spune că acesta ar deveni necesar doar în cazul unui șoc extern:
„Dacă se întâmplă un șoc extern, vom avea mari probleme la finanțare… Așa a început criza din 2008. Și atunci vine FMI. Deci noi depindem de noroc în a nu avea o criză în următorii cinci ani.”
