Ministerul Mediului reduce drastic Rabla pentru a prioritiza investițiile strategice

Ministerul Mediului trece printr-o repoziționare strategică, în contextul constrângerilor bugetare. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a explicat într-un interviu acordat AGERPRES că instituția nu mai poate funcționa ca un simplu distribuitor de facilități pentru populație, ci trebuie să prioritizeze investițiile cu impact major asupra mediului și siguranței publice.

„Eu nu cred că Ministerul Mediului trebuie să fie un minister de concurs de vouchere sau în câte secunde câte vouchere putem să dăm, ci cred că ar trebui să fie un minister care să drămuiască puţinii bani pe care îi are la dispoziţie, să se ducă exact la programele strategice care să rezolve problemele care ne pun şi nouă viaţa în pericol. Vorbim aici de iazuri care nu au fost încă ecologizate, de o rată de colectare foarte mică a deşeurilor. Toate lucrurile acestea au nevoie de bani în spate. Or, dacă banii principali pe care noi îi gestionăm îi dăm pe vouchere… Eu nu spun, s-ar putea să fie un proiect foarte bun, dar poate că nu este menirea Fondului pentru Mediu să acopere aceste proiecte”, a declarat Diana Buzoianu pentru AGERPRES.

Rabla, tăiat la sânge, buget redus la 200 de milioane de lei

Programul „Rabla” destinat persoanelor fizice a fost redus de șapte ori față de anul trecut.

„S-a redus, într-adevăr, la 200 de milioane de lei pentru persoane fizice. Noi, anul acesta, suntem într-o situaţie bugetară destul de dificilă. Am încercat, au fost primele discuţii pe care le-am avut, cum să reuşim să găsim un scenariu în care să susţină şi bugetul un program. Ne era foarte clar că 1,5 miliarde cu siguranţă n-ar mai fi putut să fie anul acesta suportate de buget. Am găsit această variantă pentru că la persoane fizice era şi problema că mulţi dăduseră deja avans. Sunt şi un număr semnificativ de producători care aduseseră deja maşinile în ţară, deci aici se făcuseră nişte investiţii şi mai ales că a fost anunţat că este suspendat exact cu o zi înainte. Eu nu eram atunci în minister, dar faptul că au fost practic toate aceste elemente care au scăzut din predictibilitate, am făcut tot ce era posibil să lansăm totuşi anul acesta, în valoare de 200 de milioane de lei”, a explicat ministra pentru AGERPRES.

Chiar și în aceste condiții, obiectivele asumate prin PNRR sunt deja depășite:

„Ţinta pe care noi ne-am asumat-o prin PNRR, de a înlocui un număr de maşini, deja a fost atinsă la acest moment. Este unul dintre puţinele jaloane care au fost atinse cam cu un an înainte de momentul în care ar fi trebuit să livrăm acest obiectiv, tocmai pentru că vrem să avem acest program şi pe viitor. Suntem în discuţii destul de avansate cu Ministerul Fondurilor Europene să mutăm acest program, de la anul, pe Fondul Social pentru Climă, adică să fie din fonduri europene, să nu mai depindă de bugetul naţional”, a spus Buzoianu pentru AGERPRES.

Proiecte tăiate de Comisia Europeană

România a pierdut o serie de proiecte din cauza întârzierilor, a recunoscut ministrul:

„Sunt o grămadă de proiecte care, din păcate, au fost tăiate de către Comisia Europeană pentru că nu am mai avut credibilitate, să zicem, că vor fi finalizate până la finalul lunii august. Poate vă reamintiţi că am făcut o prezentare a tuturor proiectelor, a tuturor investiţiilor. Stadiul lor era, pentru unele dintre ele, dramatic. Adică erau foarte multe investiţii care la trei ani distanţă de când se lansase PNRR-ul, când am venit eu în minister, erau la 0%. În acest context, Comisia a tăiat o parte semnificativă din acele programe”, a spus Diana Buzoianu.

Aceste tăieri afectează inclusiv „Rabla”: „Dacă, de exemplu, avem de ales între proiecte care ne ajută şi la îndeplinirea ţintelor la nivel european şi la colectarea mai bună a deşeurilor sau vouchere care să fie date de exemplu comunităţilor, în sensul că primăriile să îşi cumpere 25 de maşini electrice, cred că devine cumva evident unde ar trebui să fie prioritizat dacă vorbim de alegerea între centre de aport voluntar, de a aduce banii respectivi pentru fabrici de reciclare, apă-canal… Toate aceste lucruri versus voucherele care ar fi trebuit să ajungă la primării. Cred că orice comunitate ştie foarte clar unde ar trebui să se ducă banii respectivi”, a adăugat ministra pentru AGERPRES.

Ministerul Mediului mută responsabilitatea spre alte ministere

Asociațiile auto avertizează că reducerea bugetului lovește în economie și în lanțurile de producție. Diana Buzoianu a replicat:

„Impactul pe economie, impactul pe industrie, aceasta ar trebui să fie responsabilitatea şi în curtea altor ministere. Şi da, au argumente solide pentru care ar trebui să fie continuat, de exemplu, un proiect similar. Repet, tocmai de aceea discutăm să vedem dacă putem să-l mutăm pe fonduri europene, dar discuţia legată de unde ducem 1,5 miliarde de lei, dacă ducem pentru a ajuta o industrie, care poate să fie un argument, sau dacă ducem pentru a rezolva nişte probleme pe mediu. Repet, pentru Ministerul Mediului ar trebui să fie luate în considerare mult mai multe aspecte, nu doar ajutorarea unei industrii, care şi acesta poate să fie un argument important, dar nu suficient”, a declarat Buzoianu pentru AGERPRES.