Programul RABLA 2025. Avertismentul APIA privind riscurile birocratice: Riscă să repete greșelile trecutului

Dezbaterea publică pentru programul RABLA 2025 a generat critici ferme din partea Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). Reprezentanții industriei reclamă faptul că observațiile transmise nu au fost luate în considerare, deși ar fi trebuit să fundamenteze un mecanism eficient de sprijin pentru electromobilitate. În lipsa unor ajustări substanțiale, programul riscă să rămână un simplu exercițiu birocratic. APIA atrage atenția că deciziile finale nu răspund nevoilor pieței și că lipsa de receptivitate poate frâna tranziția către vehicule curate.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) a transmis vineri că programul RABLA 2025, în forma aprobată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, nu reflectă recomandările venite din partea industriei auto. Potrivit APIA, procesul de consultare a fost formal și nu a adus modificări esențiale față de varianta inițială a ghidului. Criticile vizează în special nivelul ecotichetului pentru vehicule electrice, menținut la 18.500 lei, deși s-au prezentat argumente pentru majorarea acestuia. Situația ridică întrebări legate de eficiența programului și de capacitatea sa de a stimula cererea reală.

APIA: Consultări fără efecte concrete

Reprezentanții APIA au subliniat că au transmis observații scrise, documente tehnice și argumente detaliate în cadrul dezbaterii publice. De asemenea, a avut loc o întâlnire directă cu ministrul Mediului, în care au fost prezentate soluții concrete pentru creșterea atractivității programului.

Printre propunerile importante s-a aflat majorarea ecotichetului la 27.500 lei pentru vehicule electrice, măsură considerată necesară pentru stimularea pieței. Deși discuțiile au fost purtate într-un ton constructiv, ghidul final publicat de autorități nu a preluat aceste recomandări.

Documentul rămâne practic identic cu forma sa inițială, ceea ce, în opinia industriei auto, transmite un mesaj îngrijorător privind modul în care expertiza tehnică este integrată în procesul decizional.

„APIA a avut și o întâlnire directă cu doamna ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul căreia am prezentat argumente detaliate și soluții concrete, inclusiv necesitatea majorării ecotichetului pentru vehicule electrice la 27.500 lei.

Am apreciat deschiderea și tonul constructiv al dialogului, însă ghidul final publicat dovedește că aceste argumente au fost în cele din urmă ignorate. Practic, documentul rămâne neschimbat față de versiunea inițială, ceea ce transmite un semnal îngrijorător: vocea specialiștilor și a pieței auto nu contează în procesul decizional”, arată comunicatul APIA.

APIA consideră că nivelul actual al sprijinului cu ecotichet nu dă rezultate

Ministerul a decis să păstreze valoarea ecotichetului la 18.500 lei. În teorie, această sumă ar permite finanțarea unui număr mai mare de vehicule, având în vedere alocarea totală de 120 milioane lei.

Experiența precedentă arată însă că un astfel de mecanism nu asigură rezultate. În 2024, cererea pentru vehicule electrice a fost redusă, iar bugetul disponibil a rămas parțial necheltuit. În aceste condiții, APIA consideră că menținerea nivelului actual va genera aceleași consecințe – fonduri neutilizate și o piață stagnantă.

„Ministerul a ales să păstreze nivelul ecotichetului pentru vehicule electrice la 18.500 lei. Pe hârtie, asta ar însemna că, din cele 120 milioane lei alocate, s-ar putea finanța un număr mai mare de mașini. În realitate însă, experiența ultimului an este clară: cererea a fost slabă, bugetul a rămas neconsumat, iar electromobilitatea a stagnat”, scrie APIA în comunicat.

Reprezentanții industriei se întreabă dacă obiectivul este un program eficient, care să genereze schimbări vizibile, sau doar îndeplinirea unei formalități administrative. Situația readuce în discuție necesitatea unui sprijin real, capabil să încurajeze consumatorii și companiile să investească în electromobilitate.

APIA a avansat o soluție considerată realistă

APIA a avansat o soluție considerată realistă pentru redresarea programului. Aceasta presupune majorarea ecotichetului la 27.500 lei pentru vehicule electrice și pe hidrogen. În paralel, bugetul total de 200 milioane lei ar fi împărțit astfel: 70% pentru electrice și plug-in hibride și 30% pentru celelalte tehnologii.

Asociația a precizat că nici în acest scenariu bugetul nu ar fi consumat integral. Totuși, nivelul de sprijin ar fi suficient pentru a crește interesul consumatorilor și pentru a accelera adoptarea mașinilor cu emisii reduse. În lipsa unor ajustări, APIA avertizează că piața auto din România riscă să rămână în urmă față de obiectivele europene.

Argumentele industriei au fost formulate pe baza experienței din ultimii ani și a tendințelor internaționale. Majorarea ecotichetului este considerată o condiție minimă pentru ca România să poată ține pasul cu evoluțiile de pe alte piețe din regiune.

Necesitatea predictibilității programului RABLA pe termen lung

Un alt punct ridicat de APIA se referă la predictibilitatea programului. Industria auto consideră că un calendar clar și stabil pe mai mulți ani ar permite atât consumatorilor, cât și companiilor să-și planifice investițiile în mod coerent.

Ministerul a recunoscut că predictibilitatea este un element important și a anunțat intenția de a organiza discuții suplimentare dedicate acestui subiect. Reprezentanții industriei avertizează însă că promisiunile trebuie să fie urmate de măsuri concrete, altfel încrederea în dialogul cu autoritățile va fi serios afectată.

Lipsa de claritate pe termen lung creează dificultăți în strategiile de producție și distribuție ale companiilor. În același timp, consumatorii rămân ezitanți atunci când sprijinul financiar depinde de decizii anuale imprevizibile.

Poziția APIA privind viitorul programului

APIA consideră că România are nevoie de un program RABLA capabil să susțină tranziția către mobilitate durabilă. Asociația insistă asupra unui mecanism echilibrat și eficient, care să pună accent pe vehicule electrice și hibride, nu doar pe proceduri administrative.

„România are nevoie de un program RABLA care să fie un instrument real de transformare, nu o schemă care repetă greșelile trecutului. APIA cere un program eficient, echilibrat și curajos, care să pună electromobilitatea acolo unde îi este locul: în centrul politicilor de mediu și de transport ale României”, se arată în mesajul transmis de APIA.

Reprezentanții industriei solicită autorităților să adopte o abordare curajoasă și să plaseze electromobilitatea în centrul politicilor de transport și mediu. Numai astfel, spun aceștia, poate fi asigurată o creștere sustenabilă și alinierea la obiectivele europene privind reducerea emisiilor.