AEP a transferat aproximativ 19 milioane de lei
În cursul lunii septembrie, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transferat aproximativ 19 milioane de lei în conturile a opt partide politice, sub formă de subvenții de la bugetul de stat. Cele mai mari sume au fost direcționate către PSD, AUR și PNL, formațiuni care domină și scena politică actuală.
Conform datelor oficiale furnizate de AEP, Partidul Social Democrat a fost cel mai bine finanțat, beneficiind de 6.306.226 de lei. Pe poziția secundă se află Alianța pentru Unirea Românilor, cu o sumă totală de 3.728.971 de lei, în timp ce Partidul Național Liberal a primit 3.433.326 de lei. Aceste trei partide cumulează peste 70% din totalul subvențiilor acordate în luna respectivă.
Pe locurile următoare se află Uniunea Salvați România (USR), care a încasat 2.436.948 de lei, urmată de S.O.S. România, partid condus de senatoarea Diana Șoșoacă, cu 1.621.025 de lei. De asemenea, Partidul Oamenilor Tineri, o formațiune politică mai puțin cunoscută publicului larg, a primit 1.306.148 de lei.
În partea inferioară a clasamentului se regăsesc Partidul Mișcarea Populară, care a beneficiat de o sumă modestă, 89.221 de lei, și Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, cu doar 84.720 de lei, cea mai mică alocare dintre toate cele opt partide.
Partidele au cheltuit 1,1 miliarde de lei în 2024
Pe lângă aceste informații legate de alocarea subvențiilor, un raport recent publicat de organizația Expert Forum (EFOR) atrage atenția asupra cheltuielilor partidelor în anul electoral 2024. Potrivit analizei, formațiunile politice au raportat cheltuieli de peste 1,1 miliarde de lei, din care peste 1 miliard de lei au fost acoperiți de stat, fie prin subvențiile anuale, fie prin rambursările pentru campaniile electorale.
„Partidele s-au mobilizat să obţină cât mai mulţi bani de la donatori, prin împrumuturi şi cotizaţii, folosind mult mai puţin subvenţiile, în comparaţie cu anii trecuţi. Doar PSD a declarat împrumuturi de aproape 100 de milioane de lei”, se arată în documentul citat.
EFOR subliniază că această strategie, prin care partidele aleg să combine finanțarea publică cu surse private – inclusiv donații, cotizații și împrumuturi – poate pune o presiune suplimentară asupra fondurilor publice și ridică semne de întrebare legate de transparența în gestionarea resurselor.
În plus, experții au analizat detaliat peste 200 de finanțatori – atât persoane fizice, cât și juridice – și au descoperit situații în care sumele donate sau împrumutate către partide nu corespund cu veniturile declarate. În unele cazuri, contribuțiile se apropie de totalul câștigurilor anuale ale donatorilor sau chiar le depășesc, ceea ce ridică suspiciuni privind sursa reală a acestor fonduri și riscurile de finanțare netransparentă.
Raportul EFOR accentuează nevoia unei monitorizări mai stricte a modului în care partidele politice își finanțează activitatea, mai ales în contextul în care banii publici continuă să joace un rol major în susținerea funcționării acestora.
