AUR depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan: Pachetul 2 nu înseamnă reformă, ci jaf fiscal

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) declanșează ofensiva parlamentară împotriva Cabinetului Bolojan, acuzând guvernul că lovește în antreprenori, angajați și familii. Liderii formațiunii au anunțat marți, 19 august, că vor depune o moțiune de cenzură pe una sau mai multe dintre legile incluse în Pachetul 2 de măsuri fiscale și bugetare.

AUR consideră că pachetul 2 de măsuri este un „jaf fiscal”

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că întreaga formațiune va semna o moțiune de cenzură împotriva Executivului și că speră să atragă și alți parlamentari din afara partidului. Potrivit lui Peiu, măsurile anunțate de Guvernul Bolojan nu vizează eficientizarea aparatului public, ci afectează direct mediul privat și populația.

„Parlamentarii noștri vor semna toți o moțiune de cenzură pe una din legile anunțate de Guvernul Bolojan sau pe toate”, a declarat marți, 19 august, într-o conferință de presă, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, adăugând că „sperăm că vom convinge alți 30 de parlamentari să o semneze”.

AUR susține că pachetul fiscal propus reprezintă „ultimul cui bătut în economia României”, fiind construit pe tăieri indirecte și transfer de povară fiscală asupra sectorului productiv.

„Pachetul 2 al Guvernului Bolojan nu înseamnă reformă, ci jaf fiscal. În loc să taie din cheltuielile politice, puterea alege să lovească în antreprenori, angajați și familii”, arată AUR, marți, într-o postare pe Facebook.

Dobânzi record și pierderi pentru buget, avertizează senatorul Peiu

În cadrul unei conferințe de presă, senatorul Petrișor Peiu a criticat dur politica fiscală și lipsa de coerență a Guvernului. El a menționat că Ministerul Finanțelor a împrumutat recent 900 de milioane de lei la dobânzi foarte ridicate — 7,48% și 7,49% pe an — ceea ce demonstrează pierderea încrederii piețelor financiare.

Senatorul susține că declarațiile premierului privind riscul de incapacitate de plată au dus la creșterea costurilor de împrumut.

„Costul împrumuturilor României creşte din nou abrupt. De fapt, ieri Ministerul Finanţelor a împrumutat suma totală de 900 milioane de lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 7,48% şi 7,49%/an. Scadenţele sunt 2029 şi 2031.Aşa-zisa încredere a investitorilor în guvernul Bolojan a durat doar două luni.

Povestea de iubire s-a încheiat, urmează calvarul dobânzilor mari. Cam asta merită un guvern inconştient care se plânge peste tot că urmează să intre curând în incapacitate de plată”, a declarat Petrişor Peiu.

Critici privind reforma Pilonului II și facilităților acordate multinaționalelor

Printre cele mai controversate subiecte aduse în discuție de AUR se numără și posibila modificare a legislației privind Pilonul II de pensii. Peiu a susținut că prin schimbarea regulilor de funcționare a acestui sistem se încalcă dreptul de proprietate al contributorilor. El a mai afirmat că statul folosește banii din fondurile private de pensii pentru a se finanța, întrucât aproximativ 13% din împrumuturile statului provin din aceste fonduri.

Totodată, senatorul a criticat Guvernul pentru intenția de a renunța la impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru marile companii și pentru introducerea unui plafon de deductibilitate de 3% pentru serviciile intra-grup, măsură despre care a spus că favorizează optimizarea fiscală în rândul multinaționalelor.

„Guvernul renunţă la acest impozit, introducând în schimb o amnistie pentru companiile multinaţionale care fac optimizare fiscală în limita a 3% din cifra de afaceri, ceea ce arată practic că aceste companii primesc verde în a face optimizare fiscală dacă acea optimizare fiscală nu depăşeşte 3% din cifra de afaceri.

3% din cifra de afaceri de 1.500 de miliarde înseamnă 45 de miliarde de lei care pot fi scoşi din economie cu voie de la guvern”, a adăugat Petrişor Peiu.

AUR critică și decizia Guvernului de a centraliza deciziile legate de proiectele finanțate prin PNRR și prin programul Anghel Saligny. Senatorul Peiu consideră că această centralizare contravine principiilor europene ale subsidiarității și descentralizării și că pune presiune suplimentară pe bugetele locale, afectând capacitatea administrațiilor din teritoriu de a gestiona proiectele de investiții.