PNL dă în judecată AEP. Dispută de 14 milioane de lei din subvenția pentru alegerile anulate din 2024

Partidul Național Liberal a deschis o acțiune în instanță împotriva Autorității Electorale Permanente (AEP), pe 12 august 2025. Miza procesului o reprezintă o sumă de 14 milioane de lei pe care AEP cere ca PNL să o returneze, bani folosiți din subvenția de stat pentru campania prezidențială din 2024, alegeri ulterior anulate.

Conflict financiar de proporții între PNL și AEP

Procesul intentat de PNL împotriva AEP are la bază decizia instituției de a recupera 14 milioane de lei cheltuiți de partid în campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă. Aceste fonduri au provenit din subvenția acordată de la bugetul de stat partidelor politice. În mai 2025, AEP a transmis că aceste cheltuieli nu sunt eligibile pentru rambursare și trebuie returnate.

Surse citate de hotnews.ro au declarat că situația financiară a PNL este una fragilă, cu datorii care depășesc 150 de milioane de lei. Potrivit acestora, partidul nu dispune în prezent de fondurile necesare pentru a restitui suma solicitată de AEP.

OUG-ul emis de Guvern și interpretările divergente

PNL susține că Ordonanța de Urgență nr. 143/2024, emisă după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, ar trebui să se aplice tuturor cheltuielilor justificate, indiferent de sursa lor – fie că sunt din subvenții, fie din alte surse proprii. Această OUG prevede restituirea sumelor cheltuite în campania electorală de către competitorii electorali, chiar dacă alegerile nu au mai avut loc.

Guvernul a justificat ordonanța prin necesitatea de a evita dificultăți financiare pentru partidele care s-au angajat în campanie și au suportat costuri semnificative. Sumele rambursate urmau să fie acoperite din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Executivului, la cererea AEP.

AEP, însă, are o interpretare diferită. Potrivit instituției, legea privind finanțarea partidelor politice nu permite rambursarea cheltuielilor făcute din subvenție, indiferent de circumstanțe. Controlul realizat de AEP în mai 2025 a concluzionat că suma de 14 milioane de lei trebuie restituită de PNL, întrucât provenea din subvenția de stat și nu se încadra în excepțiile prevăzute de lege.

Ce au făcut celelalte partide

În contrast cu poziția PNL, alte formațiuni politice au abordat diferit problema financiară rezultată în urma anulării alegerilor prezidențiale.

Uniunea Salvați România (USR) a returnat în luna mai 2025 suma de 5,1 milioane de lei, sumă provenită parțial din subvenție. Surse apropiate partidului susțin că suma a fost rambursată înainte de finalizarea controlului AEP, iar diferențele dintre sursele de finanțare (subvenție și venituri proprii) nu ar fi fost clar delimitate.

Partidul Social Democrat (PSD), în schimb, nu a utilizat subvenția pentru campania prezidențială a lui Marcel Ciolacu, alegând să se bazeze pe împrumuturi. Această strategie le-a permis să evite orice conflict ulterior cu AEP.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a inițiat, la rândul său, o acțiune în instanță împotriva AEP. Suma în dispută este de puțin peste un milion de lei. Până în prezent, nu a fost stabilit un termen de judecată în acest caz.

Subvențiile continuă, în ciuda controverselor

Deși în spațiul public au existat discuții privind diminuarea subvențiilor pentru partidele politice, acestea au rămas neschimbate până în prezent. În luna august 2025, partidele au primit un total de 19 milioane de lei sub formă de subvenții, distribuite astfel:

• PSD: 6.306.226 lei

• AUR: 3.728.971 lei

• PNL: 3.433.326 lei

• USR: 2.436.948 lei

• SOS România: 1.621.025 lei

• POT: 1.306.148 lei

• PMP: 89.221 lei

• Forța Dreptei: 84.720 lei