Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), sub conducerea lui George Simion, a depus o listă de 58 de candidați pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pe 28 septembrie 2025. Cererea oficială a fost înregistrată de Comisia Electorală Centrală, iar formațiunea va figura pe buletinele de vot pe poziția a 16-a.
Documentele urmează a fi evaluate în termen de șapte zile, după care CEC va decide validarea sau respingerea candidaturilor. Campania electorală este prevăzută să înceapă pe 29 august și se va încheia odată cu ziua alegerilor, 28 septembrie.
Această decizie marchează o extindere surprinzătoare a activității politice a AUR peste Prut, în contextul unei scene politice moldovenești în plină efervescență.
În aceeași competiție electorală sunt implicate atât partide cu orientări pro-europene, cât și formațiuni de stânga sau pro-Rusia, precum și candidați independenți relevanți, printre care Andrei Năstase și Olesea Stamate.
Cursa pentru podium
Până în prezent, au fost înregistrate în cursa electorală:
– Partidul Acțiune și Solidaritate
– Partidul Politic „Democrația Acasă”
– Partidul Politic Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB)
– Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
– Blocul „Unirea Națiunii”
– Partidul Național Moldovenesc
– Partidul Social Democrat European.
Printre candidații independenți, înregistrați în cursa electorală, se numără:
– Andrei Năstase
– Olesea Stamate.
Printre partidele care au depus actele în vederea participării la alegeri, care așteaptă validarea, se numără:
– Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
– Blocul „Alternativa”
– Blocul „Patriotic”
– Mișcarea Respect Moldova
– Blocul „Împreună”
– Partidul Liga Orașelor și Comunelor (LOC)
– Partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”
– Partidul „Moldova Mare”
– Partidul Alianța „Moldovenii”
– Partidul „NOI”.
De la proclamarea independenței Republicii Moldova în 1991, România a jucat un rol esențial în susținerea parcursului democratic și european al Chișinăului, oferind constant sprijin financiar, investiții în infrastructură și programe educaționale pentru tinerii moldoveni. Legăturile culturale și lingvistice au consolidat ideea unei „relații privilegiate”, însă proiectul unirii a rămas mai degrabă o temă simbolică decât una politică majoritară.
Sondajele arată că o parte a populației moldovenești susține integrarea cu România, în timp ce alții preferă menținerea unei identități distincte sau apropierea de Rusia. În acest context, apariția AUR pe scena politică de la Chișinău capătă semnificații aparte, întrucât partidul își construiește mesajul electoral pe ideea unității naționale și a legăturilor istorice dintre cele două state.
