DSU neagă acuzațiile privind disponibilizările și creșterea costurilor în serviciile de ambulanță
Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), aflat sub conducerea secretarului de stat Raed Arafat, a respins vineri declarațiile Blocului Național Sindical (BNS), potrivit cărora reorganizarea serviciilor de ambulanță ar duce la concedieri și la majorarea cheltuielilor de operare. DSU subliniază că măsurile propuse nu vor afecta personalul operativ.
„Referitor la afirmațiile făcute în spațiul public de Blocul Național Sindical – organizație la care este afiliată Federația Națională Sindicală ‘Ambulanța’ din România (FNSAR) – privind ‘efectele pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare și comasare a serviciilor de ambulanță județene’, prin care se susține că ‘reforma propusă de DSU nu aduce ordine, ci haos. Nu întărește sistemul de ambulanță, ci îl face mai vulnerabil. Lipsa investițiilor în ambulanțe noi și reorganizarea actuală vor duce la costuri mai mari și la scăderea calității actului medical’, Departamentul pentru Situații de Urgență precizează că, în conformitate cu Programul de Guvernare, se propune consolidarea unui sistem național integrat de urgență modern și adaptat riscurilor actuale, bazat pe reziliență, sustenabilitate și cooperare interinstituțională”, se arată în comunicatul emis de DSU vineri, 12 septembrie 2025.
Planul de reorganizare al DSU
Conform DSU, planul de reorganizare are ca obiectiv optimizarea activității și întărirea capacității de reacție, în baza principiilor enunțate în programul de guvernare.
Instituția precizează că personalul operativ – inclusiv medici, asistenți, ambulanțieri și dispeceri – își va păstra în totalitate locurile de muncă.
„Este important de subliniat că măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanță – medici, asistenți, ambulanțieri, operatori-dispeceri și alt personal de intervenție rămân în integralitate pe posturi, fără reducerea numărului acestora”, subliniază DSU.
Reorganizarea propusă implică crearea unor structuri teritoriale care să includă două sau trei județe, cu un „management unic” și „un lanț de comandă clar, flexibil și adaptat realităților actuale”.
Potrivit DSU, această schimbare va elimina suprapunerile birocratice și va eficientiza conducerea, prin reducerea posturilor manageriale interimare și reorganizarea celor administrative – unele dintre ele urmând să fie redirecționate către funcții operative, pentru sprijinirea intervențiilor.
Totodată, DSU subliniază că reorganizarea nu poate fi aplicată fără participarea Ministerului Sănătății și consultarea structurilor implicate. „Orice măsură se adoptă doar printr-un cadru legal comun, în baza unui dialog instituțional transparent”, arată instituția.
„Astfel, reforma nu slăbește capacitatea serviciilor de ambulanță, ci, dimpotrivă, consolidează zona operativă și asigură utilizarea mai eficientă a resurselor umane”, afirmă Departamentul pentru Situații de Urgență.
Investiții în ambulanțe
În legătură cu acuzațiile privind lipsa investițiilor în ambulanțe, DSU contrazice această afirmație, catalogând-o drept „falsă”.
„La finalul anului 2024 au fost semnate acordurile-cadru pentru o cantitate minimă de 2.055, respectiv maximă de 3.590 de ambulanțe tip B, precum și pentru o cantitate minimă de 308, respectiv maximă de 480 de ambulanțe tip C. În baza acestor acorduri, au fost semnate primele contracte subsecvente care prevăd furnizarea a 470 de ambulanțe tip B4x4 (dintre care 350 pentru serviciile de ambulanță și 120 pentru SMURD) și 121 de ambulanțe tip C (90 pentru serviciile de ambulanță și 31 pentru SMURD). Deja au fost repartizate către serviciile de ambulanță 114 din cele 350 de ambulanțe tip B4x4 și 10 din cele 90 de ambulanțe tip C”, precizează DSU.
Pe lângă aceste achiziții, prin finanțarea asigurată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), parcul auto al serviciilor de urgență va crește cu aproximativ 1.200 de ambulanțe. Noile vehicule vor fi dotate cu echipamente moderne, precum sisteme de dezinfecție, dispozitive pentru testarea alcoolemiei, detecție gaze și compresoare toracice automate, menite să îmbunătățească siguranța și calitatea intervențiilor.
Aceste investiții vin în completarea celor realizate în perioada 2018–2023, când serviciile de ambulanță au primit aproximativ 1.000 de autosanitare, iar SMURD a fost dotat cu încă 388.
„Datele prezentate demonstrează fără echivoc că există o preocupare constantă pentru reînnoirea parcului de ambulanțe și creșterea capacității de răspuns la standarde europene”, mai arată DSU.
În ceea ce privește acuzațiile lansate de BNS, DSU consideră că acestea sunt „speculative” și nu corespund realității.
„Reforma urmărește eficientizarea și modernizarea sistemului de ambulanță, consolidarea capacității de intervenție și eliminarea blocajelor administrative, fără a afecta personalul operativ. Dimpotrivă, prin redimensionarea posturilor administrative, orientarea resurselor către activitatea de teren și consultarea instituțională obligatorie cu Ministerul Sănătății, serviciile de ambulanță vor deveni mai flexibile, mai eficiente și mai apropiate de nevoile pacienților”, se mai menționează în comunicatul oficial.
În replică, BNS atrage atenția că Ministerul Afacerilor Interne, prin DSU, nu are competența legală de a iniția reforme în domeniul sănătății. Potrivit sindicatelor, măsurile propuse ar implica concedieri și o creștere semnificativă a costurilor prin reorganizarea actualelor structuri.
Vineri, BNS a transmis scrisori oficiale către premierul Ilie Bolojan și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, solicitând explicații și o analiză atentă a posibilelor consecințe ale reformei, în forma vehiculată în spațiul public.
