Eugen Rădulescu: Validarea reformei pensiilor speciale la CCR este inevitabilă
Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, avertizează că România traversează o perioadă critică din punct de vedere economic. Într-o intervenție televizatã, acesta a transmis că pericolul unui colaps este real și că soluția depinde de aplicarea fermă a măsurilor asumate de executiv.
„Suntem undeva foarte-foarte aproape de marginea prăpastiei”, a spus Rădulescu, subliniind că numai implementarea rapidă și corectă a planului guvernamental poate evita deznodământul negativ.
Reforma pensiilor speciale, sub lupa CCR
Printre măsurile decisive se află și reforma pensiilor speciale, subiect care a inflamat scena politică în ultimele luni. Proiectul de lege este acum pe masa Curții Constituționale a României, care va analiza sesizarea transmisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Nu este nicio șansă ca legea să fie respinsă de judecătorii constituționali. Trag nădejde că problema pensiilor magistraților va fi abordată cu maturitate. Este o problemă de echilibru social, care nu poate fi tolerată la nesfârșit.”
Consilierul lui Isărescu a insistat asupra dimensiunii comparative, arătând că România este unică în Uniunea Europeană prin nivelul privilegiilor de care beneficiază magistrații.
„Vai de bietele celelalte 26 de țări din UE, unde nicăieri magistrații nu ies la pensie mai devreme de 65 de ani și cu pensii de cel mult două treimi din salariu!”, a declarat economistul, la Digi24.
Afirmația sa scoate în evidență atât discrepanța cu standardele europene, cât și presiunea socială acumulată intern, pe care guvernul încearcă acum să o corecteze.
Miza politică și economică a reformei
Legea pentru care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea aduce două modificări esențiale:
- scăderea cuantumului pensiilor speciale, considerate nesustenabile și inechitabile;
- creșterea graduală a vârstei de pensionare a magistraților, de la 48 de ani la 65 de ani.
Aceste schimbări sunt privite ca test atât pentru capacitatea politică a coaliției de guvernare de a gestiona rezistența sistemului judiciar, cât și pentru credibilitatea României în fața partenerilor europeni, care cer reforme structurale în domeniul cheltuielilor publice.
Decizia CCR, așteptată pe 24 septembrie
Curtea Constituțională va dezbate sesizarea ÎCCJ pe 24 septembrie, urmând să stabilească dacă modificările operate respectă prevederile fundamentale. Hotărârea judecătorilor constituționali va avea impact nu doar asupra magistraților, ci și asupra întregului echilibru bugetar.
Rădulescu insistă că, de data aceasta, soluția nu mai poate fi amânată:
„Este o problemă de echilibru social, care nu poate fi tolerată la nesfârșit.”
