Poziția Guvernului și clarificările premierului Ilie Bolojan
Într-o analiză publicată pe pagina sa, avocatul Toni Neacșu a explicat declarațiile făcute de premierul Ilie Bolojan și de purtătorul de cuvânt al Guvernului. El arată că acestea au conturat direcția reformei privind pensiile speciale.
Potrivit lui Neacșu, șeful Executivului nu a anunțat că ar urma să demisioneze dacă legea pensiilor magistraților va fi declarată neconstituțională. Premierul a precizat doar că, într-un astfel de scenariu, Guvernul și-ar pierde legitimitatea pentru inițiative similare care ar putea viza alte categorii profesionale.
„După declarațiile premierului Ilie Bolojan de aseară și precizările purtătorului de cuvânt al Guvernului de dimineață s-au lămurit două aspecte importante:
1. Premierul nu va demisiona dacă legea privind modificarea pensiilor magistraților se va dovedi neconstituțională și va fi blocată. De altfel, Ilie Bolojan nici nu a afirmat asta, ci a spus doar că Guvernul și-ar pierde legitimitatea pentru reforme similare privind alte categorii profesionale bugetare”, spune Toni Neacșu.
Executivul ia în calcul o intervenție mai amplă. Potrivit explicațiilor, pachetul legislativ anunțat va include modificarea regimului de pensionare pentru toate profesiile care beneficiază în prezent de reduceri ale vârstei de pensionare prin legi speciale.
„2. Guvernul și coaliția au în vedere, în pachetul 3 așa cum a anticipat chiar președintele Nicușor Dan, modificarea regimului de pensionare pentru toate categoriile profesionale care în prezent beneficiază, prin legi speciale, de reducerea varstei de pensionare. Grosul acestora sunt așa zisele pensii militare (adică polițiști, jandarmerie, pompieri, SRI, SIE, SPP, militari), dar și alte categorii mai restrânse (diplomați, aviatori, funcționari parlamentari)”, mai scrie el.
Printre acestea se află militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii, angajații serviciilor de informații și cei ai structurilor de protecție, dar și alte categorii precum diplomații, aviatorii sau funcționarii parlamentari.
„Pentru mine e și mai clar acum că la CCR pe 24 septembrie se va stabili ce se va întâmpla pe viitor și cu pensiile militare (nu ale militarilor la care se referă Ionuț Moșteanu, mare confuzie), respectiv cu „excepțiile de la vârsta standard de pensionare” cum le numește Guvernul.
O știu și judecătorii de la ICCJ, cei care au sesizat CCR, după cum se vede chiar în cererea lor
De aceea leagă Ilie Bolojan de soarta pensiilor magistraților alte „reforme” pe care le va face”, subliniază Toni Neacșu.
Modificările legii pensiilor introduse prin legea PNRR
Reforma sistemului a fost inițiată prin Legea 282/2023, în contextul obligațiilor asumate prin PNRR. Aceasta a adus schimbări importante pentru toate pensiile speciale, inclusiv pentru magistrați, personal auxiliar, Curtea de Conturi și categoriile militare. Printre cele mai relevante măsuri se numără creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, măsură care se va aplica integral abia din 2035.
„Și acum o scurtă explicație. Prin Legea 282/2023, în cadrul obligațiilor PNRR, s-a realizat o reformă ampla a pensiilor reglementate de legi speciale (toate categoriile de mai sus, plus Curtea de conturi și personalul auxiliar din instanțe). Una din cele mai importante modificări a fost creșterea vârstei de pensionare până la varsta standard de 65 de ani, însă eșalonat, acest lucru urmând să se întâmple abia din 2035. Pentru magistraţi vârsta a fost crescută până la 60 de ani, eșalonată pe o perioadă și mai lungă, sub presiunea unor decizii ale CCR”, scrie avocatul.
În cazul magistraților, vârsta a fost stabilită la 60 de ani, cu o aplicare etapizată pe o perioadă mai lungă, în urma deciziilor Curții Constituționale. Pentru restul categoriilor însă, au fost menținute reducerile pentru condiții de muncă speciale, deosebite sau alte situații, ceea ce permite scăderea vârstei de pensionare chiar și cu 13 ani.
„În același timp însă, cu excepția magistraților, s-au păstrat atât situațiile de reducere a vârstei standard de pensionare, cea actuala – 60 de ani la majoritatea categoriilor -și a celei la care se va ajunge din 2035, cât și cazurile de pensioanare anticipată, evident înaintea vârstei standard.
Reducerea se face pentru anii de muncă în condiții speciale, deosebite și alte condiții, acestea fiind stabilite în interiorul acelor profesii. Prin aplicare acestor reduceri vârsta standard de pensionare poate fi redusă cu maxim 13 ani (11 ani în sistemul public), iar vârsta minimă de ieșire la pensie astfel stabilită este de 45 de ani (pentru pensiile militare)”, mai scrie acesta.
Această situație duce la un efect concret: ieșirea din activitate mult mai devreme decât ar prevedea standardele generale. Statisticile arată că media reală a vârstei de pensionare pentru aceste categorii este apropiată de cea a magistraților, în jur de 51 de ani.
Argumentele premierului pentru schimbarea regulilor vârstei de pensionare
Ilie Bolojan a explicat că intenția Guvernului este de a crește treptat vârsta de pensionare pentru a menține o forță de muncă activă mai mare.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare, în așa fel încât, în intervalul 50 – 65 de ani, populația care este prinsă în economia reală să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi”, a afirmat premierul.
Explicația are legătură cu faptul că, spre deosebire de alte categorii, magistrații nu beneficiază de nicio derogare. Din 2035, aceștia vor ieși la pensie exclusiv la 65 de ani, fără reduceri pentru condiții speciale, fără pensionare anticipată și fără excepții, inclusiv în cazul femeilor cu copii. Guvernul consideră că acest regim ar trebui aplicat unitar pentru toate categoriile de pensii de serviciu.
Avocatul Toni Neacșu a comentat că „o știu și judecătorii de la ICCJ, cei care au sesizat CCR, după cum se vede chiar în cererea lor”. În opinia sa, tocmai această diferență dintre regimul magistraților și cel al militarilor face ca Guvernul să lege legitimitatea reformei de decizia Curții Constituționale.
Miza deciziei CCR din septembrie în ce privește pensiile speciale
Data de 24 septembrie este considerată un moment cheie. Atunci Curtea Constituțională va analiza sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prevederile ce vizează pensiile magistraților. Rezultatul acestei analize va influența direct nu doar regimul juridic al acestei categorii, ci și viitoarele modificări pentru toate celelalte pensii speciale.
În funcție de verdict, Guvernul va putea extinde aceleași reguli și către militari și restul beneficiarilor de legi speciale. În acest context, avocatul Toni Neacșu avertizează că „de aceea leagă Ilie Bolojan de soarta pensiilor magistraților alte reforme pe care le va face”.
Astfel, soarta întregului pachet de reforme anunțat de Guvern depinde de modul în care CCR va interpreta noile prevederi. Rezultatul nu are doar consecințe asupra magistraților, ci și asupra întregului sistem de pensii speciale din România.
