Clarificări venite de la Guvern după afirmațiile premierului asupra vârstei de pensionare
Premierul Ilie Bolojan a afirmat la TVR1 că, fără o eventuală creștere a vârstei de pensionare pentru toate categoriile, inclusiv cele speciale, sistemul riscă să nu mai fie sustenabil pe termen lung. Declarația a venit în cadrul unei discuții despre noul pachet de măsuri pe care Guvernul intenționează să și-l asume în Parlament.
La puțin timp după aceste declarații, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis o poziție oficială pentru G4Media.
„Guvernul nu are în vedere și nu discută în acest moment posibilitatea creșterii vârstei standard de pensionare. Premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârsta de pensionare a categoriilor cu statut special în această privință”, a precizat aceasta.
Prin această intervenție, Guvernul a încercat să tempereze interpretările conform cărora o modificare generală ar fi iminentă. În spațiul public, tema pensiilor rămâne una delicată, pentru că orice modificare a regulilor de retragere afectează atât planurile de viață ale oamenilor, cât și echilibrul de pe piața muncii.
Pentru moment, Executivul transmite că atenția este îndreptată doar către reglementarea pensiilor speciale, nu către vârsta standard de pensionare.
Reacția deputatului PSD Marius Budăi
Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a avut o reacție fermă la afirmațiile premierului.
„Exclus! Noi trebuie să luptăm pentru creșterea speranței de viață și mai ales a speranței de viață sănătoasă și după aia să lucrăm și am spus acest lucru, inclusiv în legea pensiilor, atunci când eram ministru”, a declarat deputatul PSD.
Budăi susține că discuția despre vârsta de pensionare nu poate fi separată de situația actuală a speranței de viață din România. El a insistat că prioritatea trebuie să fie îmbunătățirea sănătății populației și a calității vieții, nu impunerea unor ani suplimentari de muncă.
În opinia sa, orice eventuală analiză privind modificarea vârstei de retragere ar putea fi luată în calcul doar după ce indicatorii demografici și de sănătate ar înregistra progrese semnificative.
„Este exclus așa ceva! Creștem speranța de viață, ne ocupăm de speranța de viață a românilor, ne ocupăm de speranța de viață sănătoasă și ulterior vedem când vom putea lua în calcul acest lucru, dar acum este exclus așa ceva și mă refer aici strict la sistemul public”, a adăugat acesta.
Poziția deputatului reflectă linia de comunicare a PSD, care încearcă să transmită publicului că nu susține majorarea vârstei standard. Mesajul are în vedere atât efectele sociale, cât și posibilele costuri electorale.
Vârsta de pensionare în România
În prezent, vârsta standard de pensionare este stabilită la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, cu un stagiu minim de cotizare de 15 ani și un stagiu complet de 35 de ani.
Pentru femei, procesul de creștere graduală a vârstei de retragere este în desfășurare, urmând ca în 2035 să fie atins același prag de 65 de ani ca în cazul bărbaților.
Etapizarea majorării a început în 2011, când limitele au fost ridicate treptat: pentru bărbați de la 56 la 65 de ani, iar pentru femei de la 55 la 63 de ani.
Conform noii legi a pensiilor, intrată în vigoare în septembrie 2024, calendarul stabilit rămâne neschimbat, ceea ce înseamnă că egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați va fi finalizată în 2035.
