Marius Budăi, verdict privind vârsta de pensionare. Ce trebuie crescut înainte: Ma refer strict la sistemul public

Declarațiile premierului Ilie Bolojan privind o posibilă creștere a vârstei de pensionare au stârnit reacții rapide în spațiul politic. Social-democrații au ținut să transmită imediat că un asemenea scenariu nu este discutat în prezent. Guvernul a venit cu o clarificare prin vocea purtătorului de cuvânt, care a subliniat că nu există planuri pentru modificarea vârstei standard de retragere. Tema rămâne totuși una delicată pentru milioane de angajați și pensionari, deoarece orice schimbare ar putea influența direct stabilitatea sistemului public și planurile personale ale celor care se apropie de finalul carierei.

Clarificări venite de la Guvern după afirmațiile premierului asupra vârstei de pensionare

„Guvernul nu are în vedere și nu discută în acest moment posibilitatea creșterii vârstei standard de pensionare. Premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârsta de pensionare a categoriilor cu statut special în această privință”, a precizat aceasta.

Prin această intervenție, Guvernul a încercat să tempereze interpretările conform cărora o modificare generală ar fi iminentă. În spațiul public, tema pensiilor rămâne una delicată, pentru că orice modificare a regulilor de retragere afectează atât planurile de viață ale oamenilor, cât și echilibrul de pe piața muncii.

Pentru moment, Executivul transmite că atenția este îndreptată doar către reglementarea pensiilor speciale, nu către vârsta standard de pensionare.

Reacția deputatului PSD Marius Budăi

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a avut o reacție fermă la afirmațiile premierului.

„Exclus! Noi trebuie să luptăm pentru creșterea speranței de viață și mai ales a speranței de viață sănătoasă și după aia să lucrăm și am spus acest lucru, inclusiv în legea pensiilor, atunci când eram ministru”, a declarat deputatul PSD.

Budăi susține că discuția despre vârsta de pensionare nu poate fi separată de situația actuală a speranței de viață din România. El a insistat că prioritatea trebuie să fie îmbunătățirea sănătății populației și a calității vieții, nu impunerea unor ani suplimentari de muncă.

În opinia sa, orice eventuală analiză privind modificarea vârstei de retragere ar putea fi luată în calcul doar după ce indicatorii demografici și de sănătate ar înregistra progrese semnificative.

„Este exclus așa ceva! Creștem speranța de viață, ne ocupăm de speranța de viață a românilor, ne ocupăm de speranța de viață sănătoasă și ulterior vedem când vom putea lua în calcul acest lucru, dar acum este exclus așa ceva și mă refer aici strict la sistemul public”, a adăugat acesta.

Poziția deputatului reflectă linia de comunicare a PSD, care încearcă să transmită publicului că nu susține majorarea vârstei standard. Mesajul are în vedere atât efectele sociale, cât și posibilele costuri electorale.

Vârsta de pensionare în România

În prezent, vârsta standard de pensionare este stabilită la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, cu un stagiu minim de cotizare de 15 ani și un stagiu complet de 35 de ani.

Pentru femei, procesul de creștere graduală a vârstei de retragere este în desfășurare, urmând ca în 2035 să fie atins același prag de 65 de ani ca în cazul bărbaților.

Etapizarea majorării a început în 2011, când limitele au fost ridicate treptat: pentru bărbați de la 56 la 65 de ani, iar pentru femei de la 55 la 63 de ani.

Conform noii legi a pensiilor, intrată în vigoare în septembrie 2024, calendarul stabilit rămâne neschimbat, ceea ce înseamnă că egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați va fi finalizată în 2035.