Măsurile care vor intra în pachetul 3 al Guvernului
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat că există discuții tot mai avansate privind relansarea economică și că se analizează măsuri menite să stimuleze competitivitatea, să sprijine exporturile și să atragă investiții.
El a precizat că aceste măsuri pot fi finanțate chiar din fondurile europene încă disponibile, în special pe programul de Coeziune, unde nu au fost lansate toate proiectele.
Totodată, ministrul a menționat că detaliile pachetului nu pot fi făcute publice deocamdată, deoarece forma finală depinde de o decizie a Coaliției. El a subliniat că implicarea sa se va concentra în principal pe activarea acestor fonduri europene pentru competitivitate și, totodată, pe zona socială, pentru a răspunde mai bine vulnerabilității anumitor categorii.
„Vă pot confirma că există discuţii din ce în ce mai avansate pe această zonă de relansare (economică – n. r.). Discutăm de măsuri care să stimuleze competitivitatea, exporturile, să ajute la atragerea de investiţii şi aceste lucruri le putem face chiar cu fonduri europene pe care încă le avem disponibile – pe Coeziune n-am lansat chiar tot. Avem încă fonduri care sunt disponibile pentru aceste lucruri. Detaliile pachetului n-aş putea să vi le spun acum, pentru că depind de o decizie a Coaliţiei. Acolo se decide până la urmă forma finală. Implicarea mea va fi mai ales pe zona aceasta, de a activa aceste fonduri europene pe care le avem pentru zona de competitivitate pe de-o parte şi pentru zona de social, de a răspunde mai bine la vulnerabilitatea anumitor categorii, pe de altă parte”, a afirmat ministrul.
Instrumente financiare pentru companii
Ministrul a explicat că se pregătesc instrumente financiare de nouă generație, prin care companiile, în special IMM-urile, care doresc să își extindă afacerile sau să facă noi investiții, nu vor mai fi nevoite să participe la apeluri de proiecte tradiționale.
El a precizat că, în prezent, astfel de apeluri atrag multe firme, dar fondurile disponibile sunt limitate, iar noul sistem le va permite companiilor să se adreseze direct băncilor sau instituțiilor financiare pentru a obține credite cu dobândă foarte mică, garanție guvernamentală și capital rebate, adică o reducere a principalului creditului.
Ministrul a subliniat că, odată finalizate investițiile, firmele vor putea obține până la 40% grant, fără a mai depinde de funcționarii publici sau de apeluri de proiecte. El a afirmat că aceste măsuri sunt într-o fază avansată de pregătire, deși forma finală va depinde de decizia Coaliției.
„Ceea ce vă pot spune este că noi pregătim nişte instrumente financiare de nouă generaţie, prin care companiile care sunt în zona aceasta de a-şi scala, de exemplu, afacerea sau de a vrea să facă noi investiţii, mă refer aici la IMM-uri mai ales, nu vor mai fi nevoite să vină la minister, să participe la apeluri de proiecte din alea unde lansez apelul, îmi vin 300 de firme pentru 50 de firme de fapt care pot să ia bani.
Şi atunci vrem să lansăm – şi avem acum în plan, chiar în lunile următoare, dar, repet, depinde şi modul în care Coaliţia va decide forma finală – , dar există această oportunitate de a putea firmele să meargă direct la bănci, la instituţiile financiare, de unde să obţină nişte instrumente care să le dea o dobândă extrem de mică, o garanţie guvernamentală şi ceea ce se numeşte capital rebate, adică o reducere a principalului, a creditului, dacă vreţi.
În momentul în care şi-au terminat făbricuţa sau linia de producţie sau ce nevoie au avut, să poată să îşi obţină până la 40% grant într-un mod în care nu mai aşteaptă, repet, apel, nu mai aşteaptă după funcţionarul public. Deci, pur şi simplu, un sistem absolut fabulos prin care răspundem la nevoile imediate de finanţare a sectorului privat. Şi aceste lucruri sunt avansate”, a susţinut acesta.
Identificarea sectoarelor în care România are deficit de cont curent
Dragoș Pîslaru a explicat că, în cadrul pachetului 3, se urmărește identificarea sectoarelor în care România are în prezent deficit de cont curent, pentru a vedea cum se pot face investiții care să permită producerea internă a bunurilor care sunt acum importate.
El a precizat că, pe de o parte, măsurile vizează sprijinirea IMM-urilor, iar pe de altă parte, se analizează posibilitatea unui pachet pentru investitori care ar veni în domenii critice pentru economie, inspirat, după principiu, din modelul american „The Inflation Reduction Act”, prin care statul contribuie cu o parte din investiție, iar investitorul cu cealaltă parte.
Ministrul a menționat că, deși nu se știe dacă România își poate permite să suporte jumătate din investiție, un stimul de circa 20% ar fi binevenit.
El a subliniat însă că, în acest moment, aceste propuneri sunt doar idei personale și că vor fi concrete doar dacă vor fi incluse într-un pachet aprobat de Coaliție.
„Ce vrem să facem cu ocazia pachetului (nr. 3 – n. r.) este (…) să ne uităm la sectoarele acelea unde avem un deficit în acest moment de cont curent, adică să vedem cum putem, poate, să investim în sectoare în care să producem în România nişte lucruri pentru care acum avem importuri.
Şi aici, pe de o parte, sunt aceste lucruri legate de IMM-uri şi, pe de altă parte, cealaltă măsură la care ne uităm – dacă putem pune pe masă un pachet pentru investitori care ar vrea să vină în domenii critice pentru economie, pe principiul, dacă vreţi, The Inflation Reduction Act al Americii, în care zicea ‘vii la noi, noi îţi dăm jumate, tu vii cu jumate şi creăm investiţii’.
Acum, nu ştiu dacă ne permitem noi să dăm chiar jumătate, dar 20% dacă am putea oferi ca un pachet de stimulare a investiţiilor mi se pare extrem de binevenit. Dar, repet, în acest moment sunt idei. Consideraţi-le idei personale până în momentul în care le veţi vedea făcând parte dintr-un pachet pe care Coaliţia îl va propune”, a transmis Dragoş Pîslaru.
