Proiectele din PNRR care nu își găsesc finanțare, vor trece pe politica de coeziune
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că România poate muta proiectele aflate în impas din PNRR pe politica de coeziune. Decizia a fost luată după o serie de discuţii purtate la Bruxelles privind flexibilitatea finanţării.
În vizor sunt proiectele strategice cu un grad de implementare redus, dar care trebuie duse la bun sfârşit. Printre acestea se numără spitale şi infrastructura rutieră şi feroviară.
„Am discutat la Bruxelles ca proiectele care nu-şi vor mai găsit finanţare în PNRR să poată fi trecute pe coeziune. Am avut această discuţie pentru a ne asigura că avem flexibilitatea necesară pentru eventuale realocări, reajustări şi inclusiv schimbări între Fondul Social European şi Fondul european de Dezvoltare Regională.
În ansamblu, soluţiile prin care putem acum maximiza rezultatele aşa încât să depăşim această situaţie în care anumite proiecte ar rămâne fără finanţare este foarte importantă. Şi am găsit o deschidere foarte mare.
Avem undă verde în legătură cu preluarea proiectelor din PNRR, strategice, zona prioritară pentru România fiind cea de spitale, pe lângă infrastructura feroviară şi rutieră. Suntem într-un proces de reaşezare, în parteneriat cu Comisia Europeană pentru a avea o imagine globală”, a declarat Dragoş Pîslaru într-o conferinţă de presă.
Ministrul a precizat că proiectele aflate în stadiul 0-30% de realizare vor fi primele vizate pentru transfer. Acestea ar fi trebuit suspendate în lipsa altor surse de finanțare, însă soluția găsită permite continuarea lor. Oficialul a subliniat că prioritatea va fi acordată șantierelor deja deschise.
Spitalele și infrastructura, considerate obiective strategice pentru proiecte
Guvernul consideră că spitalele şi transporturile nu pot fi lăsate nefinalizate, mai ales că unele lucrări au început deja. Proiectele demarate târziu trebuie duse la bun sfârşit, în pofida constrângerilor bugetare. Pîslaru a arătat că România nu îşi poate permite să piardă şantierele deschise pentru unităţile medicale.
„Nu vă ascund că partea de infrastructură spitalicească şi zona de transport sunt considerate de Guvern proiecte strategice. Au început foarte, foarte târziu, dar acum nu putem rata această ocazie să le terminăm. Mai ales că în anumite zone avem şantiere demarate, lux pe care România nu l-a mai avut. România s-a jucat foarte mult cu machete, cu proiecte cu poze, acum avem şantiere.
Deci acolo unde avem şantiere pentru spitale trebuie să le finanţăm, ăsta este un lucru important având în vedere problemele fiscal-bugetare din bugetul naţional.
Nu ai cum să-ţi asumi mai ales 2025-2026 şi este crucial să poţi avea flexibilitate pe politica de coeziune pentru a le putea prelua. Acestea sunt discuţiile grele pe care le-am demarat şi care acum avansează în direcţia bună pentru România”, a afirmat ministrul.
În privinţa investiţiilor medicale, oficialul a precizat că nu este vorba doar de construcţii noi. Se au în vedere şi clădiri suplimentare sau dotări necesare pentru funcţionarea spitalelor. Potrivit datelor prezentate, opt spitale rămân finanţate prin PNRR, iar până la 13 vor fi sprijinite prin politica de coeziune.
„Opt spitale rămân pe PNRR, iar celelalte, undeva până la 13 spitale pe care le putem finanţa, inclusiv 3 spitale militare. (…) Printr-o astfel de abordare bifăm inclusiv partea de flexibilizare pentru a avea pregătireazona aceasta de ameninţare de politică de securitate şi apărare, ceea ce este o nouă bifă suplimentară şi o imagine pozitivă a României pentru că ne pregătim şi pentru această capacitate”, a declarat Pîslaru.
Energia și transporturile, sprijinite din alte fonduri europene
Sectorul energetic beneficiază deja de acces la alte surse de finanțare europene. Fondul pentru modernizare este considerat principala soluție pentru investițiile din acest domeniu. Pîslaru a explicat că banii existenți trebuie folosiți la maximum înainte de a apela la alte alocări.
„Energia şi transporturile au la dispoziţie fonduri de modernizare. Şi primul lucru pe care îl vom sugera este ca să folosească la maxim zona de fond de modernizare care n-a fost niciodată un mare atu pentru România în a folosi acel fond şi acum suntem complet mobilizaţi să-l folosim şi acela va fi prima sursă.
Evident, rămân proiectele din PNRR pe zona de energie şi vom vedea împreună dacă va fi nevoie de o suplimentare aici şi din politica de coeziune. Dar atenţie, nevoile de finanţare sunt foarte marişi e clar că va trebui să existe un exerciţiu de prioritizare”, a explicat ministrul.
Autoritățile intenționează să direcționeze finanțarea către proiectele considerate strategice pentru România. Acestea vor fi etapizate, pentru a evita blocarea lor completă.
Autoritățile locale, implicate în continuarea lucrărilor
Oficialii europeni nu impun oprirea contractelor de lucrări în derulare. Pîslaru a precizat că administrațiile locale pot decide să continue investițiile, urmând ca acestea să fie ulterior decontate din fonduri europene. Totuși, pentru proiectele majore, statul trebuie să intervină direct.
„Dacă nu ai acum resurse, în cel mai rău şi cel mai rău caz le suspenzi până când vei avea resurse. Încă un lucru foarte important: noi nu oprim contractele de lucrări. Autorităţile locale pot decide să continue lucrările respective şi evident, cum ştiţi, Uniunea Europeană nu interzice sub nicio formă ca să poţi, la un moment dat, din resurse pe care le primeşti până în 2028 să poţi închide proiectele respective şi să ţi le deconteze.
Ştiţi că există aceste proiecte retrospective prin care poţi să faci acest lucru, dar discuţia cu autorităţile locale este una foarte importantă. Evident, pentru proiectele care sunt strategice şi de sute de milioane, unde autorităţile locale au dificultăţi în a asigura finanţarea, acolo ne concentrăm cel mai mult. E complicat să-i spui unei autorităţi locale să finanţeze ditai spitalul, mai ales dacă este de oo importanţă regională”, a declarat ministrul.
Astfel, colaborarea dintre guvern și administrațiile locale devine esențială pentru ca marile proiecte să nu fie blocate. Oficialii afirmă că prioritizarea și etapizarea vor fi instrumentele cheie în perioada următoare.
