Dragoș Pîslaru: „România nu are cum să intre în recesiune”.
România nu se află în pericol de recesiune, având în vedere volumul investițiilor aflate în derulare și fondurile europene care urmează să intre în economie, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la cea de-a șasea ediție a Banking Forum, eveniment organizat miercuri la București.
„România este un șantier în derulare”
Ministrul a susținut că ritmul investițiilor și fondurile europene aflate în curs de absorbție oferă stabilitate economiei. Potrivit acestuia, între 15 și 17 miliarde de euro ar urma să intre în țară din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Am spus aşa: 2025 îl ducem la capăt acum. (…) Doar dacă ne ţinem de planul ăsta, România nu va intra într-o criză economică. Vă spun foarte clar lucrul ăsta. Nu ai cum, cu o ţară care e şantier în derulare şi cu 15-17 miliarde de euro care chiar intră, deci nu e banc, să ai o recesiune. Asta este asumpţia de la care plec şi o putem discuta în detaliu”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Oficialul a explicat că, deși deficitul bugetar inițial estimat la 7,6% nu a putut fi menținut, închiderea execuției bugetare la 8,4% a permis finanțarea proiectelor europene.
„E vorba de eficienţă. Nu te mai duci şi te mai arunci în toate părţile, te concentrezi cum finanţezi fondurile europene ca să putem lua banii”,
a adăugat el.
Supracontractare și dezechilibre bugetare
Pîslaru a atras atenția că România s-a confruntat în ultimii ani cu o supracontractare masivă a proiectelor publice, adică angajamente financiare mai mari decât fondurile disponibile.
„Practic, pe de-o parte, mergeai pe o abordare cu care să împingi România înainte, dând drumul la contracte de finanţare (…), şi în acelaşi timp restrângând spaţiul de investiţii. Această politică contradictorie a dus la o supracontractare masivă a statului pe resurse pe care nu le avea”,a spus ministrul.
El a oferit și un exemplu concret din PNRR: în locul celor 28,5 miliarde de euro disponibile, la preluarea mandatului au fost găsite contracte semnate în valoare de 47,4 miliarde de euro.
„Pe toate programele a existat supracontractare, pe ideea unei rezerve, care de fapt, până la un punct are sens. De la un anumit punct încolo înseamnă că ne asumăm că nu terminăm proiectele la timp”, a precizat Pîslaru, adăugând cu umor că primele sale luni de mandat „au fost ceva de genul între merge şi aşa şi Doamne ajută”.
Colaborare între ministere și prioritizarea fondurilor europene
Ministrul a explicat că una dintre cele mai importante schimbări este revenirea colaborării între Ministerul Investiţiilor şi Ministerul Finanţelor, esențială pentru o gestionare coerentă a resurselor.
„Nu poţi să ai două surse de finanţare care să nu vorbească între ele. Nu poţi, într-o parte, să deschizi contracte de finanţare şi, în altă parte, să închizi robinetul. (…) Asta creează doar blocaje în lanţ”, a subliniat Pîslaru.
Acesta a adăugat că rectificarea bugetară a fost întârziată tocmai pentru că a fost făcută „pe bune”, în funcție de proiectele reale și de prioritățile de cofinanțare.
„România este într-o tensiune fiscal-bugetară majoră (…), dar stă pe o sumă de circa 15 la 17 miliarde de euro pe care ar trebui, matematic, dacă ne ţinem de plan, să îi absorbim până la sfârşitul anului viitor”,
a spus ministrul.
În final, Pîslaru a amintit că România a reușit să atragă în 2023 8,6 miliarde de euro, cel mai mare nivel de absorbție anual din istoria fondurilor europene, depășind precedentul record de 8,3 miliarde de euro din 2016.
