Dragoș Pîslaru: Am evitat suspendarea tuturor fondurilor europene
Ministrul Dragoș Pîslaru a afirmat că Executivul a reușit să evite scenariul suspendării fondurilor europene, după ce rectificarea bugetară a fost explicată și agreată cu oficialii Comisiei Europene. Potrivit acestuia, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „a făcut o treabă excelentă la ECOFIN”, asigurând sprijinul Comisiei pentru traiectoria fiscală ajustată.
Oficialul a precizat că, la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, procesul de revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență este aproape finalizat. A estimat că aprobarea din partea Comisiei Europene ar putea veni în perioada 20–22 octombrie, urmând ca documentul să fie adoptat formal în cadrul reuniunii ECOFIN din noiembrie.
„Ministrul de Finanțe, domnul Alexandru Nazare, a făcut o treabă excelentă la ECOFIN și practic rectificarea bugetară a fost explicată și avem sprijinul Comisiei Europene pentru a urmări această traiectorie ajustată. Iar pe partea mea, la Ministerul, Investițiilor și Proiectelor Europene suntem pe ultima sută de metri pe revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență și într-adevăr ne uităm săptămâna viitoare, 20-22, poate să fie una din zilele luni până miercuri, să avem aprobarea Comisiei Europene pe PNRR și apoi Consiliul doar să aprobe formal la ECOFIN-ul din noiembrie”, a declarat ministrul la Digi24.
Cererea de plată nr. 3 din PNRR, în faza finală de pregătire
Referitor la cererea de plată numărul 3, Pîslaru a explicat că România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini șase jaloane blocate, dintre care unul este deja rezolvat. Așteptarea principală vizează confirmarea Curții Constituționale în legătură cu legea pensiilor speciale ale magistraților.
„Guvernul a evitat problema suspendării tuturor fondurilor europene, pe asta am rezolvat-o. Referitor la cererea de plată nr. 3 pe PNRR, evident că suntem în acest moment în pregătire, avem dată limită 28 noiembrie să rezolvăm acele șase jaloane care sunt blocate, dintre care unu este deja rezolvat. Așteptăm doar confirmare a Curții Constituționale a României”, adaugă el.
Ministrul a subliniat că Guvernul a făcut pași concreți pentru a corecta deficiențele semnalate de Comisia Europeană, inclusiv în zona de guvernanță corporativă. A menționat, ca exemplu, demararea procesului de selecție la companiile din energie și schimbările recente din conducerea Hidroelectrica.
„Deja sunt pași vizibili care au fost luați inclusiv pe zona de guvernanță corporatistă. La AMEPIP, selecția a fost demarată la companiile din energie, am văzut demisia șefilor din Hidroelectrica, care erau vizați de un raport al comisiei care spuneau că numirile nu au fost adecvate. Deci lucrurile se schimbă și merg în direcția cea bună. Noi avem ca funcție de lucru că până pe 28 noiembrie să corectăm fiecare dintre aspectele pe care ni le-a subliniat Comisia Europeană. Deci, în acest moment nu este nici panică, nici nimic. Este pur și simplu să lucrăm punct cu punct, din lucrurile pe care le-am văzut ca fiind vulnerabilități și să le putem remedia. Asumpția noastră este că cea mai mare parte din această cerere de plată 3 este recuperabilă”, a mai spus el.
El a precizat că unele jaloane, cum sunt cele două legate de achizițiile publice, „nu mai pot fi îndreptate” pentru că vizează aspecte din trecut, însă restul sunt în curs de remediere.
„Sunt într-adevăr și lucruri cum ar fi cele două jaloane legate de achizițiile publice pe care nu mai poți să le îndrepți pentru că țin de trecut. Dar tot ce depinde acum de Guvern, în măsura în care putem remedia, se află în acest moment în lucru și asta este foarte important. Adică ideea aceasta cum că reformele sunt toate blocate este doar parțial adevărat”, completează ministrul.
România nu este în deloc într-o criză economică, este într-o tensiune fiscal-bugetară
Întrebat despre riscurile unei decizii nefavorabile a Curții Constituționale în privința legii pensiilor magistraților, Pîslaru a spus că Guvernul se așteaptă la o rezoluție pozitivă, bazată pe principiul că prerogativa bugetară aparține exclusiv Executivului. În cazul unui verdict contrar, a afirmat că se vor căuta soluții pentru a respecta termenul limită de la finalul lunii noiembrie.
„Dacă pe 20 octombrie va exista această rezoluție a Curții Constituționale negativă, vom vedea ce se mai poate face până pe data de 28 noiembrie, când e data limită. Deci ne vom regândi instrumentele pe care le avem la dispoziție în intervalul acela de o lună și un pic. Ceea ce este însă clar e că, din perspectiva guvernamentală, prerogativa de buget este strict o prerogativă constituțională atașată Guvernului și atunci mi se pare că este absolut firesc ca Guvernul, atunci când vede că un buget devine nesustenabil, legat de aceste pensii non-contributive și de pensiile anticipate, să corecteze aceste lucruri și ne așteptăm la o rezoluție favorabilă din partea Curții Constituționale, plecând de la acest element important. Noi, evident, respectăm puterea judecătorească, dar cred că fiecare se pricepe la câte ceva, iar Guvernul ar trebui să se priceapă și se pricepe la buget și la a asigura bugetul pe termen mediu și lung pentru România”, a declarat el.
Ministrul a mai subliniat că România are la dispoziție aproximativ 15 miliarde de euro fonduri europene ce pot fi absorbite până la sfârșitul anului viitor. El a precizat că nu se poate vorbi despre o criză economică, ci doar despre o „tensiune fiscal-bugetară” generată de modul în care au fost cheltuiți banii în sectorul public.
Pîslaru a concluzionat că România dispune de resurse importante pentru investiții, iar obiectivul principal al Guvernului este utilizarea completă și eficientă a fondurilor europene disponibile.
„Vestea bună este că avem la dispoziție circa 15 miliarde de euro, fonduri europene, pe care le putem absorbi până la sfârșitul anului viitor, ceea ce înseamnă că România nu este în deloc într-o criză economică, este într-o tensiune fiscal-bugetară legată de modul în care s-au cheltuit bani în sectorul public, dar nu este într-o criză economică pentru că avem resurse foarte, foarte mari de investiții din fonduri europene. Este paradoxul că pe bani naționali nu mai avem, dar stăm efectiv pe o cantitate importantă de fonduri europene”, a mai spus el.
