România urmărește să își consolideze locul în Europa
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat marți, într-o conferință de profil, o contradicție evidentă în situația României.
Dragoș Pîslaru a explicat că România se află într-un moment în care urmărește să își consolideze locul în Europa prin valorificarea propriului capital, dar se confruntă cu o situație paradoxală: după ce deficitul bugetar a atins 9,3%, țara încearcă să încheie anul cu 8,4%, în condițiile unor resurse și spațiu fiscal aproape inexistente.
În același timp, România dispune de fonduri europene semnificative — doar în portofoliul său sunt 55 de miliarde de euro disponibili pentru investiții în economie, dintre care aproximativ 13 miliarde din Planul Național de Redresare și Reziliență rămân neutilizate și trebuie cheltuite până la 31 august anul viitor.
Pîslaru a subliniat că această situație reflectă o abordare duală în gestionarea fondurilor: resursele europene și cele naționale sunt planificate diferit.
El a estimat că, dacă lucrurile decurg conform planificării, România ar putea absorbi anul viitor 13 miliarde de euro prin PNRR și încă aproximativ 5 miliarde prin politica de coeziune, menționând că în prezent s-au folosit deja 4,6–4,7 miliarde pe această ultimă linie de finanțare.
„Suntem într-un moment în care vorbim despre ambiţia României de a-şi găsi locul firesc în Europa prin forţa propriului capital (…) România este într-o situaţie absolut paradoxală. A avut un deficit bugetar de 9,3 şi încearcă să termine anul acesta cu 8,4, cumva cu resurse sau cu spaţiu fiscal aproape inexistent.
În acelaşi timp, stă pe un munte de bani europeni şi, în acest moment, în portofoliu pe care îl am doar eu, deci nu pun Agricultura şi Dezvoltarea rurală, am 55 de miliarde de euro la dispoziţie pentru a fi investiţi în economia românească, dintre care o parte, cam 13 miliarde din cei 21,5 miliarde care vor rămâne în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, sunt încă necheltuiţi şi trebuie cheltuiţi până anul viitor, în 31 august.
Cumva, acest lucru ne arată, paradoxal, faptul că noi avem încă o abordare duală: bani europeni şi banii naţionali, gândiţi în mod diferit. Legat de perioada următoare, matematic, dacă bineînţeles lucrurile se întâmplă aşa cum sunt acum planificate, România ar urma să poată absorbi 13 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă circa 5 miliarde de euro pe Coeziune.
Cam aici ajungem anul acesta… Suntem la 4,6 – 4,7 miliarde pe Politica de Coeziune”, a menţionat Pîslaru, la conferinţa CursDeGuvernare.
România ar putea valorifica aproximativ 15 miliarde de euro până la sfârșitul 2026
Dragoș Pîslaru a explicat că România se apropie de un nivel de absorbție a fondurilor europene de aproape două ori mai mare decât orice perioadă anterioară, depășind precedentul maxim de 8,6 miliarde în 2023 și 8,3 miliarde în 2016, valori atinse întotdeauna la sfârșitul perioadelor de programare, când toate proiectele erau concentrate pentru a maximiza absorbția.
El a precizat că, în cazul PNRR, s-a reușit reducerea fenomenului de supra-contractare prin aplicarea principiului potrivit căruia proiectele trebuie să fie finanțate exact în valoarea disponibilă, nu cu sume mai mari decât resursele reale. În prezent, se află în etapa finală de reconciliere a plăților, având o evidență clară a sumelor disponibile, a proiectelor și a plăților efectuate.
Pîslaru a menționat că, din aproximativ 20.000 de proiecte și 65.000 de plăți efectuate în mare parte în „bulk” de ordonatorii de credite, nu exista anterior o evidență detaliată per proiect. Această reconciliere permite urmărirea progresului valoric și fizic al investițiilor, iar procesul se află acum în faza finală.
„Acest lucru ar însemna cam de două ori capacitatea maximă pe care a avut-o România vreodată de absorbţie: 8,6 miliarde a fost în anul 2023, 8,3 miliarde în 2016… de fiecare dată la sfârşitul unei perioade de programare, când practic îngrămădeam toate lucrurile ca să ne iasă absorbţia.
În acest moment, vă pot spune că, de la o abordare pe PNNR, în care am avut o supra-contractare enormă, am reuşit ca, în această perioadă, să reducem această supracontractuare şi să avem un principiu în care dacă ai 100 de euro, să faci proiecte de 100 de euro, nu de 300 euro, pentru că n-ai de unde să acoperi diferenţa (…) Acum avem o listă şi suntem în ultima etapă de reconciliere a plăţilor.
Avem circa 20.000 de proiecte şi circa 65.000 de plăţi care au fost făcute într-o bună parte „bulk”, adică de ordonatorii de credite pe portofolii de proiect… Nu exista nicio evidenţă per proiect, ce plăţi s-au făcut. Exista evidenţă generică de plăţi, plecând de la acest exerciţiu elementar de a reconcilia ce sumă am pentru investiţii cu ce proiecte sunt şi cu ce plăţi au fost făcute, ca să putem avea o evidenţă cu privire la progresul valoric şi, evident, cealaltă informaţie este progresul fizic şi suntem acum pe ultima sută de metri”, a explicat ministrul de resort.
România are nevoie de o administrație publică eficientă și profesionalizată
Dragoș Pîslaru a transmis că, în următoarele 11 luni, este esențial să existe o evidență clară și o monitorizare atentă a proiectelor, astfel încât să fie valorificați cei 13 miliarde de euro disponibili. Aceste fonduri vizează construirea de autostrăzi, spitale, școli, laboratoare pentru licee și numeroase alte investiții în domenii precum energie, mediu sau întreprinderi mici și mijlocii, pentru care există peste 5.000 de proiecte în finanțare.
El a subliniat că, pentru a discuta serios despre capitalul românesc și despre dezvoltarea internațională a afacerilor, este necesară profesionalizarea administrației publice. În prezent, mediul de afaceri se dezvoltă mai mult în pofida statului decât cu sprijinul acestuia, iar claritatea actuală privind proiectele implementate și finanțarea disponibilă, inclusiv componenta națională și cea de împrumut, creează o imagine a României ca un mare șantier. Această situație este văzută de Pîslaru ca un factor care poate genera efecte pozitive și poate stimula economia.
„Este o chestiune de igienă elementară şi care să ne permită ca, în următoarele 11 luni, să putem sta pe zona de monitorizare şi să împingem implementarea astfel încât să avem acei 13 miliarde de euro care înseamnă autostrada, înseamnă opt spitale, înseamnă un număr important de şcoli, de laboratoare pentru licee şi multe alte proiecte în domenii ca energie, mediu sau întreprinderi mici şi mijlocii, unde avem peste 5.000 de proiecte în finanţare.
De ce vă spun aceste lucruri? Pentru că, pentru a putea discuta despre capital autohton al României şi internaţional al business-urilor, ce avem nevoie este să profesionalizăm administraţia publică. În primul rând, nu ai cum să discuţi de o viziune în condiţiile în care, în acest moment, mediul de afaceri creşte mai degrabă în pofida statului, nu cu sprijinul statului (…)
Am ajuns acum la o claritate cu privire la ce implementăm, la faptul că avem bani alocaţi pentru a plăti componenta de finanţare naţională şi componenta de împrumut. În acest moment avem, într-adevăr, această imagine a României ca un mare şantier, cu peste 20.000 de proiecte, care nu are cum să nu creeze efecte pozitive sau de antrenare în economie”, a spus Dragoş Pîslaru.
