S&P indică pentru România calificativul BBB-/Negative/A-3
În cadrul revizuirii anuale, S&P Global Ratings analizează performanța economică și financiară a României, ținând cont de evoluțiile recente ale pieței și ale politicilor guvernamentale. Ratingurile acordate de cele trei mari agenții de evaluare financiară – S&P, Fitch și Moody’s – reprezintă indicatori esențiali pentru investitori, în special pentru cei care finanțează statul român.
Un rating mai bun se traduce prin costuri mai mici de finanțare, iar menținerea României în categoria recomandată pentru investitori, chiar pe ultima treaptă, este vitală pentru stabilitatea fiscală și credibilitatea țării pe piețele internaționale.
În luna iulie, S&P a reconfirmat ratingul României la BBB-/A-3, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, pentru moneda locală și cea străină, păstrând perspectiva negativă. Agenția a apreciat primele măsuri fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, considerându-le cea mai consistentă încercare de corecție fiscală a României de la criza financiară globală din 2008.
Calificativul BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, evitând astfel degradarea în categoria „junk”. Totuși, S&P a avertizat asupra riscurilor economice și politice care ar putea afecta agenda guvernamentală, coeziunea coaliției și implementarea strategiei fiscale pe termen mediu, mai ales după 2026, odată cu încheierea mandatului actualului prim-ministru.
Menținerea ratingului de către Fitch
O lună mai târziu, Fitch a confirmat ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, menținând țara pe ultima treaptă recomandată pentru investiții. Agenția a subliniat situația fragilă a finanțelor publice și perspectivele modeste de creștere economică. Totodată, deși incertitudinea politică s-a diminuat odată cu instalarea noului guvern, polarizarea politică rămâne ridicată.
Moody’s păstrează Baa3 cu perspectivă negativă
Cel mai recent, Moody’s a reconfirmat ratingul României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, menținând perspectiva negativă. Agenția a remarcat că măsurile fiscale adoptate în lunile iulie și septembrie au îmbunătățit semnificativ perspectivele fiscale, însă implementarea lor rămâne un risc important.
Menținerea perspectivei negative reflectă dificultățile în aplicarea programului ambițios de consolidare fiscală, subliniind importanța respectării planurilor guvernamentale pentru stabilitatea economică a României.
Ce spune ministrul Finanțelor despre decizia S&P
Ministrul a declarat că se pregătește să participe la Consiliul Miniștrilor de Finanțe de la Luxemburg, de unde va pleca apoi spre aeroport. El a precizat că în cadrul reuniunii de mâine urmează să fie anunțată o decizie importantă a agenției de rating S&P și și-a exprimat optimismul că aceasta va menține ratingul României, în linie cu celelalte două agenții care au confirmat deja evaluările țării.
Oficialul a subliniat că raportul final este așteptat cu interes, iar faptul că toate cele trei agenții au validat ratingul în primele 100 de zile de la învestirea Guvernului reprezintă un semnal pozitiv pentru țară.
Ministrul spune că România nu trebuie să se mulţumească doar cu menţinerea ratingului la o clasă peste junk, ci ar trebui să se străduiască să îl crească, pentru a se împrumuta la dobânzi mai mici.
„Nu trebuie să ne mulţumim cu menţinerea ratingului la o clasă peste junk, la o clasă peste ratingul recomandat investiţiilor. E prea puţin pentru România, ca nivel de ambiţie, doar să stăm la o clasă peste junk. Cu cât vom creşte acest rating, cu atât vor scădea dobânzile, atât pentru stat, cât şi pentru privat. Este cel mai bun indicator al performanţei reale a statului, în general, atât pentru administraţie, cât şi pentru privat.
Cu cât creşte ratingul României, care este o chestiune extrem de complexă, care analizează extrem de multe lucruri, inclusiv stabilitatea şi situaţia economică şi perspectivele pe viitor, cu atât dobânzile vor începe să scadă. Şi aţi văzut că după primele ancore, pachetele principale, primele ancore de stabilitate, deja s-a văzut când ne-am finanţat că avem rezultate. Curba începe să scadă.
N-o să se întâmple peste noapte. Am ieşit din nou pe pieţe şi iar am văzut un mic rezultat, se vede în modul în care ne finanţăm. Trebuie să fim consecvenţi şi sunt foarte optimist că, dacă vom menţine această postură, la sfârşitul anului viitor revenim în ţinta din 2024, spre 6%, deci revenim acolo unde trebuia să fim. Cu cât vom menţine această postură, cu atât imaginea pe care o proiectăm o să fie mai bună”, a susţinut Nazare.
Ministrul Finanțelor a subliniat că România trebuie să mențină coerența în aplicarea măsurilor economice pentru a beneficia pe deplin de acestea și pentru a putea accesa finanțări de la Comisia Europeană fără a fi nevoită să ofere explicații frecvente privind deficitul bugetar.
„Consolidarea vom demonstra că este reală, vom demonstra că ne ţinem de cuvânt şi, atunci când demonstrezi şi te ţii de cuvânt – şi se vede în cifre, nu doar în vorbe că te ţii de cuvânt – vezi şi beneficiile. Şi sunt foarte optimist că acest lucru se va întâmpla dacă ne ţinem, bineînţeles, de acest program, pentru că avem nevoie să scăpăm de aceste explicaţii pe care trebuie să le dăm de fiecare dată: De ce este deficitul mare?
De ce n-am putut să îndeplinim ţinta de deficit un an, al doilea an, al treilea an? Ne amputează capacitatea de negociere dacă tot timpul trebuie să dăm explicaţii înainte de a putea cere lucruri. România merită să ceară lucruri şi trebuie sa revenim din nou, la sfârşitul anului 2026, în ţinta de deficit agreată, astfel încât să avem toate opţiunile pe masă pentru a discuta în ECOFIN, a discuta despre bugetul european, a cere finanţări pentru România, aşa cum am obţinut şi acum, că am obţinut”, a menţionat ministrul.
