KGB Belarus a încercat să obțină informații secrete de la Alexandru Bălan
Potrivit documentelor consultate, ancheta a fost declanșată de un serviciu de informații după o sesizare a SRI, care semnala implicarea lui Alexandru Bălan în divulgarea neautorizată a unor informații secrete de stat către reprezentanți ai unor puteri străine. SRI preciza că aceste acțiuni ar fi putut pune în pericol securitatea națională a României.
Alexandru Bălan a deținut funcții de conducere în cadrul serviciilor de securitate: a fost șef al Direcției Generale Contraspionaj și ulterior director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, fiind numit prin Decretul prezidențial nr. 1966 din 17 martie 2016. În perioada 2015–2017, Bălan a participat la mai multe acțiuni de cooperare instituțională cu SRI.
Ancheta arată că Bălan ar fi intrat în posesia unor informații clasificate despre acțiuni de contraspionaj derulate împotriva serviciilor de informații ale Federației Ruse, inclusiv proiecții ofensive privind operațiunile acestora. Divulgarea acestor date putea afecta grav interesele naționale de securitate ale României.
Întâlniri clandestine și investigații internaționale
Anchetatorii au documentat presupusa trădare a lui Alexandru Bălan cu sprijinul serviciilor de informații cehe și maghiare. Bălan a fost monitorizat în timpul a două întâlniri clandestine desfășurate la Budapesta, în aprilie 2025 și mai 2024, cu persoane identificate drept ofițeri ai KGB din Belarus. Din motive legate de caracterul sensibil al anchetei, identitatea acestora nu a fost făcută publică.
Autoritățile cehe au confirmat statutul diplomatic al unuia dintre ofițeri și prezența sa oficială ca reprezentant al KGB Belarus în Cehia, precum și cazările repetate la un hotel din Praga. Totuși, ofițerii KGB, aflați în misiune la Praga, au ales să folosească Budapesta ca loc de întâlnire cu Bălan, mizând pe faptul că deplasările în Spațiul Schengen nu sunt monitorizate constant. Operațiunea s-a dovedit însă mai complicată decât anticipaseră.
Serviciul maghiar de informații a urmărit și documentat fiecare deplasare, inclusiv cazările plătite integral în numerar și folosind pașapoarte diplomatice. Ancheta a evidențiat o întâlnire conspirativă din mai 2024, organizată într-o locuință închiriată prin Airbnb de Bălan, cu date fictive pentru rezervare.
Cum se desfășura o întâlnire conspirativă
În aprilie 2025, Alexandru Bălan a intrat în România prin punctul de trecere a frontierei Albița și s-a deplasat ulterior în Ungaria. Aici a închiriat un apartament prin Booking.com, folosind un nume fictiv, „Alex Belan”. Pentru a evita monitorizarea, Bălan a comunicat cu precauție, folosind în mod repetat rețele Wi-Fi publice pentru apeluri.
În cadrul întâlnirii cu grupul KGB din Belarus, unul dintre membrii acestuia a pătruns în apartament și a petrecut timp alături de Bălan. Prima sesiune a durat aproximativ 11 ore, iar a doua zi au continuat discuțiile timp de 6 ore în același imobil, fără ca Bălan să părăsească apartamentul. Ulterior, acesta a efectuat operațiuni de schimb valutar pentru sume semnificative, transformând bancnotele în valori mai mari, ceea ce a fost interpretat ca o posibilă remunerare pentru informațiile furnizate.
Aceasta nu a fost singura întâlnire a fostului șef al Direcției Generale Contraspionaj din Republica Moldova cu ofițeri KGB, ci doar un exemplu documentat până în prezent. În zilele următoare vor fi prezentate noi detalii, pe măsură ce anchetatorii finalizează consultarea documentelor.
Măsuri procesuale și probe în cazul Alexandru Bălan
Pe 5 septembrie 2025, a fost emis un mandat de aducere împotriva lui Alexandru Bălan, iar ulterior anchetatorii au obținut autorizația de acces la sistemele informatice. În urma perchezițiilor efectuate în locuința sa și în alte locații au fost ridicate numeroase dispozitive electronice, dintre care unele erau ascunse în pungi Faraday, greu detectabile, iar majoritatea erau criptate.
Pe 9 septembrie 2025, Bălan a fost reținut pentru 24 de ore. Conform articolului 412 alin. 2 din Codul penal, tentativa include și „luarea de măsuri în vederea comiterii infracțiunii”. DIICOT a susținut că ansamblul deplasărilor, întâlnirilor conspirative, folosirea unor identități parțial fictive, contrafilajului și operațiunilor valutare generează suspiciunea rezonabilă de tentativă la trădare.
În baza articolelor 202 și 223 din Codul de procedură penală, procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă, invocând mai multe argumente: gravitatea faptei (infracțiune contra securității naționale), perioada lungă de desfășurare (mai 2024 – aprilie 2025), contextul internațional dinamic și imprevizibil, impactul social al cazului și riscul de influențare a probelor sau de reiterare a faptei.
Alexandru Bălan beneficiază de prezumția de nevinovăție și a fost asistat de avocați pe tot parcursul cercetării, inclusiv în fața Curții de Apel București, refuzând să facă declarații la prezentarea acuzațiilor.
