Europa reacționează la incidentele cu drone rusești
Parlamentul European a votat, joi, o rezoluție prin care condamnă incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian european. Documentul, propus de europarlamentarul român Victor Negrescu și susținut de grupul social-democrat, transmite un semnal clar privind angajamentul instituției europene față de siguranța teritoriului Uniunii.
„Astăzi, Parlamentul European transmite un mesaj clar: Europa nu va rămâne tăcută când dronele ruseşti încalcă spaţiul nostru aerian şi pun în pericol infrastructura noastră critică. Am propus această rezoluţie, cu sprijinul grupului social-democrat, pentru că este datoria noastră să-i protejăm pe oameni şi să acţionăm ferm atunci când suntem atacaţi”, a transmis Victor Negrescu.
Decizia a fost luată în contextul în care mai multe state membre au raportat prezența unor drone militare provenite din Federația Rusă în proximitatea frontierelor lor.
În special, zona Mării Negre a devenit un punct sensibil, fiind expusă frecvent la incidente de acest tip. Prin adoptarea rezoluției, Parlamentul European își afirmă intenția de a crea o bază comună de răspuns și coordonare între statele afectate.
România, una dintre țintele repetate ale acestor atacuri
În discursul său, europarlamentarul român a evidențiat faptul că România s-a confruntat de mai multe ori cu incidente provocate de drone rusești, unele dintre acestea având consecințe directe pe teritoriul național.
„România a fost vizată în mod repetat de dronele ruseşti care au încălcat spaţiul aerian al Uniunii Europene şi al NATO. Fragmente din acestea au căzut pe teritoriul nostru. Nu sunt incidente izolate. Aceste provocări afectează întreaga regiune a Mării Negre, dar şi ţări precum Danemarca, Polonia, Suedia, Republica Moldova, Letonia, Lituania sau Estonia.
Ele fac parte dintr-o strategie mai amplă de destabilizare, care combină ameninţări fizice, atacuri cibernetice şi campanii de dezinformare menite să răspândească frica şi să slăbească solidaritatea europeană”, a precizat Negrescu.
Afirmațiile eurodeputatului subliniază importanța unei abordări comune la nivel european în gestionarea acestui tip de provocări. Incidentele din apropierea granițelor României au generat îngrijorare în rândul populației locale și au determinat autoritățile să întărească măsurile de monitorizare aeriană.
De asemenea, Negrescu a atras atenția asupra faptului că aceste acțiuni nu vizează doar o singură țară, ci întreaga arhitectură de securitate a Uniunii Europene. Potrivit acestuia, strategia de destabilizare menționată include tactici hibride, de la atacuri informatice până la manipularea informațiilor, toate menite să erodeze încrederea între statele membre.
Rezoluția prevede acțiuni coordonate și sprijin pentru statele afectate
Documentul adoptat de Parlamentul European conține o serie de recomandări concrete, menite să întărească capacitatea de reacție a Uniunii și să asigure un răspuns unitar în fața provocărilor externe.
„Am cerut o reacţie comună, coordonată şi transparentă a UE şi a NATO, fără escaladarea conflictului, dar suficient de puternică pentru a descuraja Rusia. Statele afectate trebuie sprijinite prin investiţii în apărare, în capacităţi anti-dronă, în infrastructura critică de la Marea Neagră şi în securitatea cibernetică.
Am solicitat ca Putin să plătească pentru efectele acestor acţiuni, inclusiv prin folosirea activelor ruseşti îngheţate pentru acoperirea costurilor de protecţie şi neutralizare. Europa trebuie să fie unită, puternică şi hotărâtă să respingă orice formă de agresiune”, a mai spus Victor Negrescu.
Rezoluția subliniază nevoia de investiții strategice în sisteme de apărare anti-dronă și în modernizarea infrastructurii critice, în special în zona Mării Negre. În același timp, este promovată ideea utilizării fondurilor provenite din activele rusești înghețate, pentru a compensa daunele provocate de acțiunile militare și hibride ale Moscovei.
Prin aceste propuneri, Parlamentul European transmite un mesaj de solidaritate față de statele din flancul estic al Uniunii și își reafirmă sprijinul pentru menținerea stabilității în regiune. De altfel, oficialii europeni au arătat că măsurile discutate vor fi integrate într-un plan mai amplu de securitate europeană.
Sprijin european pentru România și flancul estic al Uniunii
Rezoluția a fost adoptată cu o largă majoritate – 469 de voturi pentru – fapt ce demonstrează consensul politic în jurul acestui subiect. Documentul conține 10 referințe directe la România și patru mențiuni specifice la regiunea Mării Negre, aspecte care confirmă importanța strategică a zonei pentru securitatea întregii Uniuni Europene.
„Rezoluţia a fost adoptată cu 469 de voturi pentru, iar textul include 10 referinţe directe la România şi 4 la regiunea Mării Negre. Un semnal clar că Parlamentul European susţine România şi flancul estic”, a conchis Victor Negrescu.
Prin adoptarea acestei rezoluții, Parlamentul European încearcă să transmită un mesaj de unitate și de determinare în fața provocărilor externe. Pentru România, documentul confirmă sprijinul partenerilor europeni și recunoașterea eforturilor depuse la nivel regional în consolidarea securității.
Rezoluția deschide, totodată, calea pentru noi proiecte de cooperare în domeniul apărării și al tehnologiilor anti-dronă, care vor putea fi finanțate din fonduri europene dedicate securității și rezilienței.
