Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă, acționate în instanță pentru întârzierea alegerilor la Primăria Capitalei
Reclamanții susțin că funcția de primar a rămas vacantă, iar legislația prevede că alegerile parțiale trebuie organizate într-un interval maxim de 90 de zile de la vacantarea postului. Prin lipsa de acțiune, Guvernul și AEP ar încălca dreptul cetățenilor de a-și alege reprezentantul și ar genera un blocaj administrativ.
În cererea depusă la Curtea de Apel București, reclamanții solicită ca instanța să oblige Guvernul să stabilească rapid data alegerilor și AEP să demareze procedurile necesare, inclusiv pregătirea și desfășurarea scrutinului. De asemenea, se cere impunerea unor sancțiuni în cazul în care autoritățile continuă să întârzie procesul electoral.
Cine sunt reclamanții și ce cer
Printre reclamanți se numără Alexandru Pânișoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru și Asociația Dreptul Urbanismului. Aceștia solicită instanței:
- să constate că Guvernul și AEP au obligația legală de a organiza alegerile în București și că inacțiunea lor constituie o încălcare a legii;
- să oblige Guvernul să stabilească imediat data scrutinului pentru ocuparea funcției de primar general;
- să oblige AEP să inițieze procedurile necesare și să înainteze propunerea privind data alegerilor;
- să impună sancțiuni în cazul în care autoritățile continuă să întârzie organizarea alegerilor;
- să oblige Guvernul și AEP la plata cheltuielilor de judecată, ca urmare a refuzului considerat nejustificat de a organiza scrutinul.
Acțiunea vine pe fondul unor tensiuni politice legate de conducerea Capitalei și de responsabilitatea autorităților centrale în respectarea termenelor legale pentru organizarea scrutinelor. Reacțiile politice includ și plângeri depuse la Parchet, prin care anumite partide acuză Guvernul și AEP de blocarea deliberată a dreptului la vot.
Ce invocă reclamanții
Reclamanții invocă articolul 160, alineatul (11) din Codul administrativ, potrivit căruia alegerile pentru o funcție vacantă de primar trebuie organizate în maximum 90 de zile de la încetarea mandatului. Ei susțin că Guvernul și AEP au depășit acest termen, iar pasivitatea lor echivalează cu un refuz tacit care afectează dreptul de vot al cetățenilor și legitimitatea administrației locale.
”Din acel moment, Guvernul României avea obligaţia expresă, derivată din art. 160 alin. (11) din Codul administrativ, să stabilească data alegerilor parţiale în cel mult 90 de zile. Deşi termenul este imperativ, Guvernul a ales tăcerea, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu a formulat propunerea legală de declanşare a alegerilor. Astfel, mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică, o stare de anomie”, spun reclamanții.
Vacanța funcției de primar general a apărut după încetarea mandatului lui Nicușor Dan, iar autoritățile centrale nu au stabilit data alegerilor. Situația a generat nemulțumiri și tensiuni politice, iar formațiunea AUR a depus un denunț penal la Parchetul General, acuzând Guvernul și AEP de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării dreptului de vot.
”Unde legea distinge, nu se poate interpreta prin analogie; iar unde legea impune un termen, puterea executivă nu poate pretinde libertatea de a-l ignora. În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 1731/2016, a statuat că pasivitatea autorităţilor administrative în emiterea actelor obligatorii legale constituie un refuz nejustificat, susceptibil de control judecătoresc”, susţin reclamanţii.
”Această acţiune nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească ordinea democratică şi respectul faţă de lege. În tăcerea Guvernului se aude mai clar chemarea cetăţenilor la legalitate, la transparenţă şi la demnitate civică. Exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci fundamentul unei societăţi libere, iar a-l refuza prin inacţiune echivalează cu o atingere adusă însăşi esenţei democraţiei”, conchid reclamanţii în cererea de chemare în judecată depusă la Curtea de Apel Bucureşti.
Decizia instanței va avea impact direct asupra stabilității administrației locale și asupra modului în care autoritățile trebuie să respecte termenele impuse de legislație pentru alegerile locale parțiale.
