Majoritatea românilor trăiesc de la o lună la alta și evită investițiile. Analiză XTB
Pentru majoritatea românilor, salariul reprezintă mai mult o modalitate de supraviețuire decât o oportunitate de economisire sau investiție. Două sondaje exclusive realizate la solicitarea XTB România arată că lipsa banilor, teama de risc și lacunele în educația financiară îi împiedică pe mulți să se implice pe piața investițiilor și îi fac vulnerabili în fața fraudelor financiare.
Conform sondajului realizat de Reveal Marketing Research, aproape jumătate dintre cei intervievați (45%) consideră că a munci înseamnă să supraviețuiască de la o lună la alta, iar o treime (33%) asociază munca cu stabilitatea financiară.
Doar 19% văd în muncă o posibilitate de economisire, iar 4% o consideră o șansă de a investi. Rezultatele indică și diferențe de gen: femeile asociază munca în special cu supraviețuirea și stabilitatea, în timp ce bărbații o leagă mai degrabă de economisire și investiții.
Irina Cristescu, General Manager XTB România, a subliniat că aceste rezultate nu reprezintă doar statistici, ci un semnal de alarmă care arată cât de mult au nevoie românii de stabilitate financiară și de încredere în deciziile lor legate de bani.
„Aceste rezultate nu sunt doar statistici, ci și un semnal de alarmă, pentru că arată câtă nevoie au românii de stabilitate financiară și de încredere în propriile decizii legate de bani.
Este semnalul că trebuie începută o discuție serioasă despre cum putem transforma banii dintr-o resursă de supraviețuire într-un instrument pentru siguranță. Banii nu trebuie doar câștigați și cheltuiți, ci și puși la treabă pentru a construi viitorul”, spune Irina Cristescu.
Salariile nu reflectă efortul depus de către angajați, iar economiile sunt rare
Studiul arată că mulți români nu sunt mulțumiți de salariile pe care le primesc, raportat la efortul depus. Doar 41% consideră că venitul le reflectă cu adevărat munca, aproape jumătate cred că salariul le acoperă doar parțial efortul depus, iar 12% consideră că sunt plătiți sub nivelul muncii depuse.
Această situație se reflectă și în modul de gestionare a banilor rămași la finalul lunii. Peste un sfert dintre români (33%) nu reușesc să economisească după ce plătesc facturile și cheltuielile lunare, iar doar 1 din 10 transformă economiile în investiții. În schimb, 39% dintre respondenți, în special tinerii între 18 și 24 de ani, au declarat că investesc fondurile necheltuite.
Sondajul a arătat că percepțiile greșite și lipsa informațiilor financiare reprezintă bariere semnificative: 4 din 10 români cred că investițiile necesită sume mari, de peste 5.000 de lei, iar 6% consideră că nu ar trebui să investească deloc.
Întrebați cum ar folosi 5.000 de lei, aproape jumătate (48%) au spus că ar păstra banii aproape, în cont sau acasă, în timp ce 19% ar investi, 12% i-ar cheltui pe bunuri sau vacanțe, iar 3% și-ar achita datorii.
În ceea ce privește preferințele pentru investiții, românii au declarat că favorizează opțiuni percepute ca sigure sau tangibile, cum ar fi imobiliarele (40%) și depozitele bancare (39%), urmate de aur (32%), investiții la bursă (18%) și criptomonede (8%).
Principalele bariere pentru investiții au fost lipsa banilor (60%), teama de risc (25%) și lipsa informațiilor (10%), iar 4% au menționat lipsa timpului.
Românii sunt vulnerabili la fraude financiare
Lipsa educației financiare și a unei strategii pe termen lung îi transformă pe români în ținte pentru escrocherii financiare, potrivit sondajului realizat de iSense la solicitarea XTB România.
Șapte din zece români (67%) au fost abordați cel puțin o dată de persoane care le-au promis câștiguri rapide, iar aproape 3 din 10 au pierdut bani în urma unor fraude.
În acest context, băncile și statul sunt percepute ca instituțiile cele mai sigure pentru protejarea banilor, în timp ce doar 2 din 10 români consideră platformele de investiții de încredere.
În plus, aproape 60% dintre respondenți au auzit despre aceste platforme, dar recunosc că nu le înțeleg funcționarea, iar doar 33%, în special bărbații, susțin că înțeleg mecanismul investițiilor.
Irina Cristescu a subliniat că fraudele financiare apar acolo unde lipsesc informația și încrederea și a precizat că faptul că aproape 9 din 10 români au pierdut bani din cauza acestor practici arată dimensiunea problemei.
„Fraudele financiare apar acolo unde lipsesc informația și încrederea. Faptul că aproape 9 din 10 români au pierdut bani în urma unor astfel de practici arată dimensiunea reală a problemei. Este esențial să înțelegem că promisiunile de câștig rapid vin întotdeauna cu riscuri ascunse.
Încrederea se câștigă greu, iar oamenii au nevoie să știe că banii lor sunt în siguranță doar atunci când aleg parteneri transparenți și responsabili”, explică Irina Cristescu.
