Crize financiare și creșteri economice. Cum evoluează marile economii ale Europei?
România
Agenția de rating Fitch a confirmat, luna trecută, ratingul suveran pe termen lung în valută al României la „BBB-”, aceasta fiind ultima treaptă recomandată investițiilor, menținându-se astfel perspectiva negativă. Potrivit Fitch, deficitul va rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB” și va scădea lent: 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027.
Creșterea economică este prognozată la doar 0,7% în anul 2025, similar cu anul 2024, cu o revenire modestă spre 1,2% în anii 2026-2027. Inflația este estimată la o medie de 6,5% în perioada anilor 2024-2026, fiind alimentată suplimentar de creșterea TVA din august 2025.
Franța
Franța traversează o perioadă dificilă din punct de vedere politic, ceea ce face ca atenţia investitorilor să se mute asupra actualizărilor ratingului de credit. Prima actualizare va veni de la Fitch (septembrie), apoi de la Moody’s (octombrie) şi apoi de la Standard & Poor’s (noiembrie).
O retrogradare ar putea creşte costurile de împrumut ale Franţei prin randamente mai mari la obligaţiuni şi ar pune presiune suplimentară pe economie. În prezent, părerile analiștilor financiari sunt împărţiţi: unii cred că Franţa ar putea pierde ratingul „AA”, ceea ce ar afecta cererea din partea marilor investitori instituţionali, în special din Asia, alţii se așteaptă la ce este mai rău: o spirală de tip „doom loop” cu randamente mai mari şi deficite tot mai mari.
Acum, nou premier al Franței, Sébastien Lecornu, trebuie să decidă dacă va menţine planul predecesorului său François Bayrou privind reducerile de cheltuieli, creşterile de taxe, îngheţarea pensiilor şi a beneficiilor sociale și tăierea finanţării pentru autorităţile locale.
Germania
Contracţia economiei Germaniei a depăşit, din nou, aşteptările analiștilor financiari în al doilea trimestru al anului 2025. Estimarea preliminară a Biroului Federal de Statistică (Destatis) de -0,1% a fost revizuită la -0,3%. Declinul trimestrial de 0,3% a avut loc în ciuda unei creşteri de 0,8% a cheltuielilor guvernamentale, fiind determinat de accentuarea tendinţei negative din sectorul industrial.
Investiţiile brute în capitalul fix, un indicator al producţiei viitoare, au scăzut cu 1,4% faţă de trimestrul precedent, în condiţiile unei scăderi trimestriale de 1,9% şi a unei scăderi anuale de 3,9% a investiţiilor în maşini şi echipamente. Destatis indică şi o scădere trimestrială de 2,1% a investiţiilor în construcţii.
Comerţul exterior a înregistrat scăderi trimestriale de 0,1% la exporturile de bunuri şi servicii şi creşteri de 1,6% la importuri de bunuri şi servicii. Declinul trimestrial al exporturilor de bunuri a fost de 0,6%.
„Economia Germaniei a fost împinsă înapoi în recesiune şi pare să fie foarte puţin probabilă materializarea unei redresări substanţiale înainte de 2026”, spune Carsten Brzeski, director în cadrul ING Bank.
Polonia
Fitch Ratings a revizuit perspectiva asociată ratingului Poloniei, la „negativă” de la „stabilă”, motivându-şi decizia prin agravarea riscurilor la adresa finanţelor publice. În paralel, însă, Fitch a confirmat ratingul suveran al Poloniei la „A minus”.
Potrivit Fitch, obstacolele politice ar putea duce la amânarea reformelor înaintea alegerilor parlamentare din anul 2027. În prezent, Fitch se aşteaptă ca datoria guvernamentală a Poloniei să crească mai rapid decât se preconiza anterior, apropiindu-se de 68% din PIB până în anul 2027.
Fitch se aşteapă ca economia poloneză să înregistreze o creştere reală de 3,2%, atât în anul 2025, cât şi în anul 2026, depăşind media de creştere de 2,3% înregistrată de ţările similare, susţinută de un consum intern rezistent şi o absorbţie solidă a fondurilor europene.
Italia
În al doilea trimestru din anul 2025, PIB-ul Italiei a scăzut cu 0,1%, marcând prima contracție din ultimii doi ani.
Rata șomajului a atins un minim istoric de 6%. Totuși, majoritatea locurilor de muncă create provin din sectoare cu productivitate redusă, precum construcțiile, retailul și ospitalitatea, iar productivitatea pe cap de locuitor continuă să scadă.
Scăderea cererii externe, pe fondul slăbiciunii partenerilor comerciali și al tensiunilor geopolitice, a afectat exporturile italiene, care au înregistrat un declin de 2,2% în al doilea trimestru.
Spania
În tot acest timp, economia Spaniei continuă să crească, cu un avans estimat al PIB-ului de 2,5% în anul 2025, depăşindu-şi rivalii: Franţa (0,6%), Germania (0%) şi Italia (0,7%). În trimestrul al doilea, economia spaniolă a crescut cu 0,7%, peste aşteptările analiştilor financiari şi peste ritmul din primele trei luni ale anului.
Potrivit ministrului de Finanţe din Spania, Carlos Cuerpo, creșterea economiei este susţinută de consumul intern, investiţiile masive, turismul, imigraţia şi fondurile europene Next Generation EU. Aproximativ 70% din granturi au fost deja distribuite pentru proiecte strategice, inclusiv tranziţia energetică şi digitalizarea.
„Spania este o excepție semnificativă acum în ceea ce privește creșterea economică. Este, de asemenea, un loc excelent pentru investiții”, a spus el.
Turismul reprezintă circa 12% din PIB, dar creşterea economică este alimentată şi de serviciile non-turistice, exporturile de energie regenerabilă şi dezvoltarea industriei IT.
