Ministerul Agriculturii pregătește negocieri pentru fonduri europene și naționale
Florin Barbu a declarat că este deja în contact cu instituțiile subordonate ministerului și cu prefecturile pentru a evalua suprafețele calamitate. În teren, primarii și comitetele de situații de urgență lucrează la întocmirea proceselor-verbale, pe baza cărora vor fi calculate pierderile.
Ministrul a explicat că, după centralizarea datelor, va solicita Comisiei Europene un nou pachet de sprijin financiar, similar celui obținut în 2024. În paralel, va cere și Guvernului să aloce resurse din bugetul național pentru a acoperi pierderile fermierilor.
„Eu sunt în strânsă legătură cu toate instituțiile subordonate Ministerului Agriculturii. Deja am discutat și la nivel de Prefectură pentru constituirea comitetelor de situații de urgență. Unitățile administrative teritoriale și primarii oferă tot sprijinul pentru a realiza aceste procese verbale de calamități.
Fermierii deja au solicitat deplasarea în teritoriu și suntem în evaluare, aștept procesele verbale de constatare, aștept să vedem câte hectare sunt calamitate, astfel încât apoi, pe de o parte, să pot merge la Comisia Europeană, așa cum am făcut și anul trecut, să negociez un pachet pentru despăgubiri la secetă, dar și în Guvernul României trebuie să avem o discuție pentru a ajuta fermierii și anul acesta”, a spus ministrul, potrivit agrointel.ro.
De ce sunt despăgubirile vitale pentru agricultură
Oficialul a atras atenția că lipsa sprijinului financiar ar putea duce la abandonarea unor mari suprafețe agricole. În 2024, ajutorul oferit fermierilor a evitat un scenariu considerat „dezastruos”: aproape jumătate din terenurile agricole ale României riscau să rămână nelucrate.
Potrivit ministrului, rezultatele bune obținute la culturile de toamnă din 2024 arată că agricultura poate fi un sprijin real pentru economia națională și pentru bugetul statului.
„Sigur că îi voi ajuta pentru că noi știm ceea ce s-a întâmplat în anul 2024 și discuțiile pe care le-am avut împreună cu formele asociative, discuțiile pe care le-am avut cu fermierii români.
Sprijinul pe care noi l-am acordat într-un an atât de greu pentru fermierii români, în anul 2024, a făcut ca fermierii să treacă peste această perioadă și, sigur, România putea risca un lucru foarte grav: aproape jumătate din suprafața agricolă a țării să rămână pârloagă. Ceea ce ar fi fost un dezastru pentru că știm în momentul de față prin ce trecem cu bugetul de stat al României”, a mai punctat ministrul.
Termenele oficiale pentru raportarea calamităților
Fermierii trebuie să respecte calendarul de raportare stabilit de Ministerul Agriculturii:
Pentru culturile agricole înființate în toamnă:
-
1 august – termen pentru depunerea înștiințărilor;
-
15 august – termen pentru întocmirea proceselor-verbale de constatare;
-
15 septembrie – termen pentru întocmirea rapoartelor de sinteză.
Pentru culturile agricole de primăvară:
-
15 octombrie – termen limită pentru depunerea înștiințărilor;
-
30 noiembrie – termen pentru întocmirea proceselor-verbale;
-
15 decembrie – termen pentru rapoartele de sinteză.
Respectarea acestor termene este esențială pentru ca fermierii să poată beneficia de despăgubiri.
