Mecanismul de sprijin vine într-un moment critic, când România se confruntă nu doar cu pierderi agricole masive, ci și cu riscul extinderii zonelor deșertificate, în special în sud. Respectarea termenelor devine astfel nu doar o formalitate administrativă, ci o condiție vitală pentru ca fermierii să beneficieze de ajutorul financiar și să își asigure continuitatea producției.
Agricultorii români sunt în alertă
Fermierii români intră din nou în cursa contra-cronometru pentru a-și salva investițiile și a obține despăgubiri, după ce seceta pedologică a afectat grav culturile agricole în numeroase județe ale țării. Autoritățile au stabilit un calendar strict pentru raportarea pagubelor, iar respectarea acestuia este esențială pentru a primi sprijin financiar în 2025.
Măsurile sunt prevăzute în Ordinul nr. 97/63/2020, act normativ care reglementează modul în care se constată și se evaluează pierderile cauzate de fenomenele meteorologice extreme.
Calendarul despăgubirilor: date-limită pentru culturile de toamnă și primăvară
Pentru culturile agricole semănate în toamnă, fermierii trebuie să respecte următoarele termene:
- 1 august – a fost ultima zi pentru depunerea înștiințărilor la primăria de care aparține terenul afectat;
- 15 august – termenul final pentru întocmirea proceselor-verbale de constatare a pagubelor;
- 15 septembrie – data limită pentru trimiterea rapoartelor de sinteză către instituțiile județene competente.
În cazul culturilor de primăvară, precum porumbul, floarea-soarelui sau leguminoasele, calendarul este diferit:
- 15 octombrie – depunerea înștiințărilor;
- 30 noiembrie – întocmirea proceselor-verbale;
- 15 decembrie – raportul final de sinteză.
Aceste termene nu pot fi depășite, iar orice întârziere poate anula dreptul fermierului de a primi bani, conform revista-ferma.ro.
Cum se realizează evaluarea pagubelor
După depunerea înștiințării, o comisie locală, alcătuită din reprezentanți ai autorităților locale, specialiști agricoli și membri ai Comitetului Local pentru Situații de Urgență, se deplasează pe teren pentru a evalua situația.
Pe baza verificărilor, se întocmește un proces-verbal oficial care consemnează gradul de afectare al culturilor. Documentele ajung apoi la autoritățile județene, care centralizează datele în rapoarte de sinteză. Acestea devin fundamentul legal pentru acordarea despăgubirilor, fie din bugetul de stat, fie prin ajutoare de minimis sau, în unele cazuri, din fonduri europene.
Pentru a nu pierde dreptul la sprijin financiar, agricultorii trebuie să fie atenți la: depunerea înștiințărilor chiar dacă estimarea pagubelor nu este completă; colaborarea cu autoritățile locale pentru accesul comisiei de evaluare pe teren; solicitarea de copii ale documentelor oficiale (proces-verbal și raport de sinteză); verificarea constantă a informațiilor oferite de APIA, Direcțiile Agricole Județene și primării în legătură cu eventuale modificări legislative sau prelungiri de termene.
Seceta, un pericol tot mai mare pentru România
Pe lângă pierderile economice imediate, seceta pedologică adâncește și o altă problemă majoră: deșertificarea. În special sudul României, și mai ales județul Dolj, este afectat grav, fiind supranumit „Sahara Olteniei”. Estimările oficiale arată că peste 100.000 de hectare sunt deja transformate în teren arid sau urmează să fie afectate în următorii ani.
Un raport de specialitate indică faptul că aproximativ o treime din teritoriul țării și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc ridicat de deșertificare. Specialiștii atrag atenția că, fără măsuri urgente precum împăduririle și o gestionare mai eficientă a resurselor de apă, pierderile vor crește alarmant.
În condițiile în care fenomenele meteo extreme devin tot mai frecvente, mecanismul de despăgubire este esențial pentru supraviețuirea economică a multor ferme. Însă acest sprijin vine doar pentru cei care respectă întocmai procedurile și calendarul prevăzut de lege. Pentru mulți agricultori, aceste termene fac diferența dintre a-și salva parțial investiția sau a suporta pierderi totale. Anul 2025 se anunță dificil, iar atenția la detalii administrative poate fi la fel de importantă ca munca depusă pe câmp.
