Raed Arafat: Burnout-ul în rândul medicilor de urgență este sub nivelul anticipat
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a explicat, sâmbătă, în cadrul unei vizite la unitatea de primiri urgențe din Alba Iulia, că studiile privind gradul de epuizare profesională în rândul personalului medical au arătat rezultate mai bune decât se aștepta inițial.
El a precizat că datele obținute indică un nivel de burnout mai redus decât cel anticipat și a subliniat faptul că aceste studii trebuie reluate periodic, pentru a urmări în dinamică situația reală a cadrelor medicale. În opinia sa, singura soluție eficientă pentru diminuarea riscului de epuizare constă în asigurarea unui personal suficient și adecvat, capabil să preia presiunea care apasă asupra medicilor și asistenților din unitățile de primiri urgențe.
„Există studii pe acest aspect şi pot să vă spun că ultimele studii au arătat un grad de burnout la un procent din personal, nu am procentele în capul meu, dar să ştiţi că situaţia a fost mult mai bine decât ne-am aşteptat să fie când au fost făcute studiile respective.
Studiile trebuie repetate, trebuie luate în dinamică şi văzut care este situaţia. Măsura pentru burnout este să au personalul adecvat, să reduci presiunea asupra oamenilor, asta este măsura care trebuie să fie implementată”, a transmis Raed Arafat.
Cei mai mulți medici de la Urgențe nu activează și în mediul privat
În cadrul discuției, Arafat a accentuat din nou importanța remunerării corespunzătoare a medicilor urgentiști, evidențiind faptul că aceștia, spre deosebire de colegii lor din alte specialități, nu desfășoară, în marea majoritate, activități în mediul privat.
El a amintit că în trecut sporurile consistente, cuprinse între 50 și 100%, au reprezentat un stimul important pentru atragerea tinerilor către această specialitate, iar acum, în contextul elaborării unor noi criterii de performanță, este esențial să se țină cont de specificul muncii depuse în unitățile de primiri urgențe.
Arafat a precizat că este firesc ca viitorul sistem de salarizare să fie construit pe baza unor indicatori de performanță care să reflecte nivelul ridicat de presiune la care sunt supuși medicii de urgență.
Totodată, el a făcut referire la exemplul Belgiei, unde s-au aplicat măsuri similare pentru a asigura o plată adecvată celor care activează în acest domeniu.
„Acum, este normal, când se fac criteriile de performanţă, când se va gândi sistemul de viitor – am auzit pe domnul ministru Rogobete vorbind de asta şi ştiu că este în vizorul lor să se gândească la performanţa şi la anumite criterii care să diferenţieze anumite aspecte – este normal să vedem ce se întâmplă în unităţile de primiri urgenţe, să privim medicii care au anumită presiune asupra lor şi prin anumiţi indicatori de performanţă să fie plătiţi adecvat, mai ales că medicii din unităţile de primiri urgenţe în mod normal nu au alte activităţi în privat, foarte rar mai sunt unii care au făcut a doua specialitate care mai activează şi mai au alte venituri, însă medicii de urgenţă, de regulă, care lucrează în unităţile de primrii urgenţe sunt medici care sunt dedicaţi acestor unităţi şi atunci trebuie să privim şi acest aspect, cum au făcut şi alte ţări, Belgia de exemplu”, a adăugat Arafat.
Atragerea de tineri și salarizarea corectă rămân priorități ale sistemului sanitar din România
Șeful DSU a adăugat că este absolut necesar ca medicii tineri să fie motivați să aleagă medicina de urgență, subliniind că, în condițiile în care există suficienți specialiști și suficient personal auxiliar, presiunea asupra fiecărui individ se reduce considerabil, iar fenomenul de suprasolicitare devine mai puțin frecvent.
El a menționat că problema resursei umane în acest sector este una continuă și că sistemul trebuie să găsească soluții prin care să asigure un flux constant de personal nou și bine pregătit. În acest sens, a avertizat că nu este corect ca medicii de urgență, care au parcurs o pregătire de cinci ani, să fie direcționați către serviciile de ambulanță, unde există deja programe de instruire pentru medicii de familie sau de medicină generală.
Potrivit acestuia, locul natural al specialiștilor în medicină de urgență este în unitățile de primiri urgențe, acolo unde își pot valorifica pregătirea și experiența, contribuind la menținerea și dezvoltarea expertizei dobândite.
Totodată, Raed Arafat a subliniat că acești medici pot fi integrați și în activități prespitalicești, prin participarea la intervențiile SMURD cu ambulanțe de terapie intensivă mobilă, precum și în misiunile aeriene, fie că este vorba despre elicoptere sau avioane medicale. În acest fel, a arătat el, sistemul ar putea funcționa mai eficient, iar expertiza medicilor de urgență ar fi utilizată la maximum în beneficiul pacienților.
„Problema personalului este o problemă continuă. În primul rând trebuie să încurajăm personalul tânăr să vină, să intre în această specialitate, să facem personalul tânăr să înţeleagă că, dacă sunt suficienţi medici, presiunea este mult mai mică şi atunci, într-adevăr, nu mai eşti suprasolicitat dacă ai destui medici, destui asistenţi, destul personal să lucreze în aceste unităţi şi bineînţeles să oprim mişcările care în sistem nu sunt gândite corect la acest moment, şi anume preluarea medicilor de urgenţă care au cinci ani pregătire către Serviciile de Ambulanţă.
Acolo avem un sistem de pregătire pentru medicii de medicină generală, de familie, să lucreze în serviciile de ambulanţă cu o pregătire printr-un atestat de Ministerul Sănătăţii, dar medicii de cinci ani pregătire, baza lor de lucru trebuie să fie unităţile de primiri urgenţe, ca să păstrăm pregătirea lor, să păstrăm expertiza, experienţa lor şi să o dezvoltăm, iar ei pot fi folosiţi pe stradă, în prespital, ieşind pe maşinile de terapie intensivă mobilă ale SMURD, cum se întâmplă aici, în Alba, sau pe elicoptere, unde avem elicoptere sau avioane cum se întâmplă în alte judeţe”, a încheiat Raed Arafat.
