Detalii din dosarul lui Călin Georgescu. Vila din Mogoșoaia rămâne sub sechestru. Instanța dezvăluie tranzacțiile și mesajele care îl țin după gratii

Tribunalul București a menținut definitiv sechestrul pe vila din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu, într-un dosar de fraudă de 1,1 milioane de euro. În paralel, motivarea arestării sale preventive dezvăluie detalii explozive: interceptări despre o locuință securizată în Italia, cereri de azil politic, aparatură de bruiaj și pașapoarte diplomatice false folosite de fostul candidat la alegerile prezidențiale.

Lovitură decisivă pentru Călin Georgescu: Tribunalul București menține sechestrul pe vila din Mogoșoaia, în timp ce judecătorii detaliază planurile secrete de fugă și azil politic

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale rămâne în spatele gratiilor, fiind acuzat de o fraudă uriașă de 1,1 milioane de euro. Motivarea Curții de Apel București dă la iveală conversații interceptate, documente diplomatice false, echipamente de bruiaj și încercări de a ascunde active în străinătate.

Magistrații de la Tribunalul București au respins miercuri, 7 octombrie, ca nefondată, contestația depusă de Călin Georgescu prin care fostul candidat la prezidențiale solicita ridicarea sechestrului pus de procurori pe vila lui din Mogoșoaia. În urma acestei decizii definitive, Georgescu este obligat să achite suma de 400 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Măsura asigurătorie a fost instituită de procurorii DIICOT pe data de 24 septembrie, în vederea recuperării prejudiciului de 1,1 milioane de euro care i se impută lui Georgescu. Ulterior, anchetatorii au anunțat că au extins sechestrul și asupra conturilor sale bancare.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale se află din data de 29 septembrie în Arestul Central al Capitalei, fiind arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro.

Curtea de Apel București motivează măsura arestării preventive

Tot astăzi, Curtea de Apel și-a motivat hotărârea cu privire la arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, fostul candidat la prezidențiale.

Curtea de Apel București arată, în motivarea deciziei prin care a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, că există probe care conturează, în opinia majorității completului, un risc concret ca fostul candidat la Președinție să se sustragă anchetei.

Printre elementele invocate de judecători se numără discuții despre o locuință în Italia, obținerea azilului politic, contacte care l-ar fi putut ajuta să se stabilească în străinătate, documente cu aparență diplomatică și echipamente de bruiaj.

Interceptările arată că Georgescu căuta o locuință securizată în Italia

Unul dintre cele mai importante argumente ale motivării îl reprezintă o discuție confidențială dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen. Potrivit instanței, Georgescu îi cerea acestuia să găsească un imobil în Italia care să fie „securizat” și să „intre sub incidența legii italiene”, potrivit motivării Curții de Apel București.

În aceeași conversație apar formulările „să ia copiii și gata”, „sigur, oamenii mei” și, potrivit motivării, expresia: „important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle”.

Potrivit instanței, în mai 2025, Georgescu i-ar fi solicitat lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea unui azil politic, atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. În discuție ar fi fost invocate inclusiv relații în Italia și un fost procuror care ar fi putut ajuta în procedură.

Anchetatorii au găsit pașapoarte diplomatice false și aparatură de bruiaj

La dosar au fost avute în vedere și echipamentele de bruiaj găsite în autoturismul folosit de Georgescu, precum și documente cu mențiunile „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”, emise pe numele său. Instanța amintește că Ordinul Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru și că instituția nu a emis documentul respectiv.

Majoritatea completului apreciază că toate aceste elemente, privite împreună, depășesc ipoteza susținută de apărare potrivit căreia Georgescu ar fi dorit doar să cumpere o locuință în Italia. Judecătorii concluzionează că riscul de sustragere și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal este „actual”, invocând discuțiile despre plecarea din România, căutarea unei țări pentru azil, identificarea unei locuințe în Italia, documentele pentru deplasare și contactele din străinătate.

Majoritatea completului a apreciat, de asemenea, că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă „pericol concret pentru ordinea publică” și că o măsură mai blândă nu este suficientă. Instanța precizează însă că arestarea preventivă nu reprezintă o constatare a vinovăției, ci o măsură procesuală.

Decizia nu a fost însă unanimă. Judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată și a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru arestarea preventivă. Magistratul a apreciat că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și găsirea echipamentelor de bruiaj nu sunt suficiente, prin ele însele, pentru a demonstra un risc concret de fugă.

Probele contrazic declarațiile oferite de Călin Georgescu în fața judecătorilor

Sunt și alte detalii care au dus la arestarea lui Călin Georgescu: apeluri cu omul pe care spunea că nu-l cunoaște, azil politic și banii trimiși de socrul său, notează Mediafax. Motivarea Curții de Apel București privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu scoate la iveală mai multe elemente pe care doi dintre cei trei judecători le-au considerat suficiente pentru cea mai dură măsură preventivă.

Printre acestea: e-mailuri și apeluri cu un om despre care Georgescu a spus în instanță că nu îl cunoaște, discuții despre azil politic și stabilirea în Italia, documente cu aparență diplomatică, dar și un transfer de 118.000 de lei făcut către persoana vătămată chiar de socrul lui Georgescu.

Unul dintre cele mai importante pasaje din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena, omul prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank. Potrivit Curții, la termenul din 29 septembrie 2026, când a avut ultimul cuvânt, Călin Georgescu a susținut că nu îl cunoaște pe Massimiliano Arena.

Majoritatea completului arată însă că probele din dosar indică altceva. Judecătorii menționează conversații WhatsApp, capturi de ecran și un e-mail din 18 martie 2022 din care ar rezulta că Georgescu a participat la apeluri telefonice în conferință cu Arena și cu Răzvan-Liviu Leu, reprezentantul societății care reclamă prejudiciul.

Curtea mai indică un e-mail din 20 martie 2022 trimis de Massimiliano Arena atât lui Leu, cât și lui Călin Georgescu. Din aceste probe, majoritatea trage concluzia că Georgescu, „contrar susținerilor sale” din sala de judecată, era „implicat activ în pretinsul mecanism infracțional”.

Dosarul gravitează în jurul unei finanțări eșuate de 6 milioane de euro

Dosarul are în centru o finanțare de șase milioane de euro pe care societatea Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate.

Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său au transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție. Finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral.

Majoritatea Curții consideră că există suficiente elemente, în acest stadiu al dosarului, pentru suspiciunea rezonabilă că Georgescu, Rusen și Arena ar fi format un grup în cadrul căruia Georgescu ar fi fost cel care a inițiat și facilitat relația dintre persoana vătămată și Ionel Rusen.

Rusen ar fi fost prezentat drept persoana capabilă să deruleze demersurile pentru obținerea creditului, iar Arena ar fi sprijinit sau confirmat procedurile de finanțare.

Printr-o serie de mesaje, Călin Georgescu promitea rezolvarea problemei

Motivarea arată că implicarea atribuită lui Georgescu nu s-ar fi încheiat odată cu prezentarea lui Rusen. După ce finanțarea nu s-a concretizat și banii depuși ca garanție nu fuseseră recuperați, Georgescu și Leu ar fi continuat să discute în perioada iunie-octombrie 2023.

Curtea reproduce mai multe mesaje atribuite lui Georgescu:

„Am transmis și vorbit! Pozitiv, aștept detaliile de la el. Revin.”

„Mă ocup. Revin.”

„Executat / ai răbdare până mâine dimineață. Îți comunic pașii te rog.”

„Am vorbit. Se duce personal la bancă astăzi. Mă sună după-amiază, după 4 pm. Revin la tine ulterior.”

În acea perioadă, Georgescu ar fi intermediat și alte variante de finanțare și l-ar fi pus pe Leu în legătură cu alte persoane despre care susținea că ar putea contribui la rezolvarea situației.