Mihai Dimian, despre rezultatele PISA 2025: România are multe de recuperat. Aproximativ jumătate dintre elevi nu ating standardul minimal

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a prezentat luni o serie de explicații privind rezultatele obținute de România la evaluările PISA 2025. Acesta susține că rezultatele sunt slabe și că sistemul de educație are nevoie de condiții mai bune în școli și de profesori sprijiniți, dar și de implicarea elevilor, părinților și comunităților. Oficialul a analizat diferențele dintre rural și urban, raportarea la Evaluarea Națională, impactul pandemiei și numărul de ore de instruire de care beneficiază elevii români.

Mihai Dimian arată că îmbunătățirea rezultatelor nu depinde de o singură măsură și avertizează că reformele realizate până acum nu au produs încă rezultatele așteptate.

„Avem nevoie şi de elevi motivaţi să înveţe, de profesori exigenţi, de părinţi care să urmărească dacă propriul copil citeşte şi îşi face temele, precum şi de comunităţi care să ofere modele şi să preţuiască educaţia. Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuţia fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate. (…) Rezultatele României sunt slabe şi trebuie să spunem acest lucru fără ocolişuri. Înainte de a lansa, de urgenţă, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme (n.r. – cele care s-au făcut) care, în ciuda eforturilor şi a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite. Avem multe de recuperat. Dar sunt soluţii şi putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar şi în condiţiile actuale, dacă suntem dispuşi să privim lucid realitatea şi să construim cu răbdare şi consecvenţă”, este mesajul transmis de ministru într-o postare pe Facebook.

Evaluările PISA au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025 și i-au avut drept grup țintă pe elevii născuți în 2009. Au fost testați 7.725 de elevi, iar eșantionul este considerat reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de elevi născuți în 2009, înregistrați în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a.

Ce arată diferențele dintre rural și urban la PISA 2025

Un element important pentru interpretarea datelor este faptul că 89% dintre elevii testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu. Mihai Dimian atrage atenția că această situație trebuie luată în calcul atunci când sunt analizate diferențele mari prezentate între rural și urban.

Clasificarea nu indică, pentru majoritatea elevilor, mediul din care aceștia provin sau localizarea școlii gimnaziale pe care au absolvit-o. Ea reflectă localizarea liceului la care învățau în momentul în care au susținut testarea PISA.

„Această informaţie este esenţială atunci când interpretăm diferenţele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între „rural” şi „urban”. De exemplu, diferenţa de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferenţă între elevii care provin din mediul rural şi cei care provin din mediul urban şi nici ca o măsură a diferenţei dintre şcolile gimnaziale din rural şi cele din urban. În cazul majorităţii covârşitoare a elevilor testaţi, clasificarea rural/urban reflectă localizarea liceului în care elevul învăţa în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziţia de la gimnaziu la liceu în România. După Evaluarea Naţională şi repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o şcoală gimnazială rurală sau urbană. În sens invers, structura populaţiei şcolare rămase în liceele din mediul rural este deja influenţată de acest proces de selecţie şi repartizare”, explică acesta.

În aceste condiții, diferența dintre rezultatele liceelor rurale și cele ale liceelor urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în cele două medii. Rezultatele includ și efectele selecției produse anterior prin Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea acestora la liceu.

Evaluarea Națională și PISA măsoară rezultate diferite

Ministrul interimar al Educației a analizat și diferența dintre rezultatele elevilor la Evaluarea Națională și cele obținute la testele PISA. Datele pot părea, la prima vedere, foarte îndepărtate, în special în cazul Matematicii.

La Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 31% dintre elevii care au participat au primit note sub 5 la Matematică. PISA 2025 indică însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la această disciplină.

„La prima vedere, diferenţa este foarte mare. La Evaluarea Naţională, aproximativ 31% dintre elevii participanţi au obţinut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică. Privind diferenţa dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Naţională şi programa şcolară măsoară şi dezvoltă competenţe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viaţa reală”, afirmă el.

O astfel de comparație ar putea conduce la ideea că programa școlară și Evaluarea Națională la Matematică trebuie schimbate fundamental. Dimian spune însă că, înainte de o asemenea interpretare, trebuie luat în calcul faptul că procentele sunt raportate la populații diferite, iar scalele de notare nu sunt aceleași.

Aproximativ jumătate dintre elevi nu ating standardul minimal

Potrivit explicațiilor ministrului, nivelul 2 PISA este mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională decât de nota 5. La Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre participanți au avut note sub 5 la Matematică, în timp ce 46% au obținut note sub 6.

Procentele de la Evaluarea Națională sunt însă calculate numai în raport cu aproximativ 153.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a care s-au prezentat la probe. În acel moment, în clasa a VIII-a erau 181.832 de elevi.

„Înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populaţii diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Naţională. Astfel, la Evaluarea Naţională din 2024, 31% dintre elevii participanţi au obţinut note sub 5, respectiv 46% au obţinut note sub 6, la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenţi ai clasei a VIII-a prezenţi la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.
Raportat la întreaga populaţie de elevi, nu doar la cei prezenţi la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanţe sub nota 5, iar 54% au performanţe sub nota 6, la Matematică”, arată demnitarul.

Cele două evaluări au și obiective și metodologii diferite. Evaluarea Națională verifică nivelul competențelor elevilor prin raportare la programa școlară, în timp ce PISA urmărește în ce măsură aceștia pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite pentru situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului.

Dimian consideră însă că, după ajustarea modului în care sunt comparate datele, rezultatele celor două evaluări sunt mai apropiate decât ar putea părea inițial.

„Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferenţele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoştinţele şi competenţele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului”, menţionează acesta.

Rezultatele au scăzut și la nivelul statelor OECD

Scăderea înregistrată de România în ultimii trei ani nu este, potrivit ministrului, un fenomen izolat. PISA 2025 indică o deteriorare mai largă a performanțelor educaționale la nivel internațional și consemnează cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate.

Între PISA 2019 și PISA 2025, scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte. În aceeași perioadă, scorul mediu al statelor OECD a coborât cu 19 puncte.

Prin raportare la media OECD, România a trecut de la 87,7% din aceasta în 2019 la 89,3% în 2025. Potrivit OECD, aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare acumulat într-un an de elevii cu vârsta în jur de 15 ani.

„Comparând evoluţia României şi a ţărilor membre OCDE între PISA 2019 şi PISA 2025, observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al ţărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. După cum se poate astfel observa, România s-a apropiat de media OCDE, în 2019 media României reprezentând de la 87,7% din media OCDE, în timp ce în 2025 reprezintă 89,3% din media OCDE. OCDE spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învăţare realizat într-un an de elevii din jurul vârstei de 15 ani.

Evaluarea desfăşurată în prima jumătate a anului 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 – 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, un an în care activităţile didactice s-au desfăşurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. (…) În concluzie, putem spune însă că pandemia şi perturbarea procesului educaţional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luaţi în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluţia acestei generaţii”, mai arată Dimian.

Elevii din România au cu aproximativ 1.600 de ore de instruire mai puțin

Un alt element adus în discuție este timpul total petrecut de elevi în activități de instruire obligatorie. Mihai Dimian invocă raportul OECD „Education at a Glance” 2025 drept una dintre posibilele explicații pentru decalajul de 50-60 de puncte dintre România și media OECD observat din 2012 până în prezent.

Potrivit datelor prezentate, elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial. Diferența față de media OECD este de aproximativ 1.600 de ore.

Ministrul compară acest decalaj cu aproximativ doi ani suplimentari de școală până la vârsta de 15 ani și arată că diferențele nu provin numai din numărul de ore efectuate săptămânal. Durata vacanțelor școlare este, de asemenea, diferită.

” ‘Elevii din România beneficiază de puţin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învăţământul primar şi gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puţin decât media OCDE’. Este ca şi cum ţările OCDE ar mai face ‘2 ani de şcoală’ în plus faţă de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (…) un decalaj de aproximativ 40 de puncte. Aceasta nu se reflecta doar prin numărul de ore pe săptămână, ci şi prin perioada mai redusă a vacanţelor şcolare: ‘România are o vacanţă şcolară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an’, conform aceluiaşi raport OCDE”, declară ministrul interimar al Educaţiei.

Ce propune Mihai Dimian pentru „Școala altfel” și „Școala verde”

Ministrul precizează că nu intenționează să susțină acum creșterea numărului de ore sau a numărului de săptămâni de școală. El propune însă ca, pentru o perioadă, programele „Școala altfel” și „Școala verde” să respecte același program ca săptămânile obișnuite de curs.

Diferența ar urma să fie dată de tipul activităților desfășurate. Acestea ar trebui să aibă un caracter remedial și aplicativ și să includă probleme relevante pentru viața reală și profesiile viitorului.

O altă măsură menționată vizează elevii cu rezultate mai slabe. Cei cu medii sub 7 sau calificative echivalente ar urma, potrivit propunerii prezentate de ministru, să participe săptămânal la activități remediale la Matematică și Limba și literatura română.

„Însă, pentru o perioadă, ‘Şcoala altfel’ şi ‘Şcoala verde’ trebuie să se desfăşoare după acelaşi program ca şi celelalte săptămâni de şcoală, diferenţa constând în activităţile didactice cu caracter remedial şi aplicativ, cu probleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiile viitorului. De asemenea, toţi elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activităţi săptămânale remediale la Matematică şi Limba şi literatura română”, arată el.

Inteligența artificială și efectele asupra modului în care gândesc elevii

Mihai Dimian abordează și influența tehnologiei asupra performanțelor școlare, cu accent pe inteligența artificială. Ministrul vorbește despre efectele unui „virus cognitiv” și avertizează că acestea s-ar putea accentua dacă nu sunt adoptate măsuri.

Pentru această comparație, oficialul face trimitere la cercetători de la Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe și Barcelona Computational Foundation. El susține că inteligența artificială nu modifică numai instrumentele utilizate de oameni, ci poate influența și modul de gândire.

La aceste schimbări se adaugă, potrivit ministrului, folosirea rețelelor sociale și timpul petrecut în fața ecranelor. Sunt menționate, de asemenea, schimbarea obiceiurilor de lectură și fragmentarea atenției.

„În această perioadă vorbim şi despre efectele unui „virus cognitiv”, care ne va afecta şi mai mult pe viitor dacă nu luăm măsuri. Cercetători de la universităţi de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation) justifică această analogie provocatoare. Inteligenţa artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează şi modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea reţelelor sociale, timpul petrecut în faţa ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenţiei şi altele”, mai spune Mihai Dimian.