Șoferii, avertizați asupra unor noi scumpiri la pompă. Ce urmează pentru benzină și motorină, potrivit AEI

Prețurile carburanților din România ar putea crește în următoarea perioadă, pe fondul problemelor care afectează simultan mai multe rute importante pentru transportul petrolului din Golf și al atacurilor asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, estimează că benzina standard ar putea ajunge la 10,15–10,35 lei pe litru, iar motorina la 10,85–11,05 lei pe litru în următoarele 7–14 zile.

Piața petrolieră se confruntă în prezent cu riscuri care nu mai sunt concentrate exclusiv asupra Strâmtorii Ormuz. Conducta saudită Est–Vest este oprită după un atac asupra unei instalații de pompare, traficul prin Ormuz s-a redus puternic, iar ruta prin Bab el-Mandeb rămâne amenințată de o posibilă blocadă selectivă. În paralel, atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii petroliere din Rusia pun presiune asupra disponibilității produselor petroliere.

Dumitru Chisăliță atrage atenția că problema nu mai este reprezentată doar de existența unor cantități suficiente de țiței, ci și de posibilitatea ca acestea să fie transportate și procesate.

„Petrolul există. Problema este dacă mai poate ajunge la noi sub formă de carburant. Piața petrolieră mondială nu mai traversează o simplă perioadă de scumpire alimentată de „prima geopolitică”. A intrat într-o etapă mult mai periculoasă: chiar dacă petrolul există, dar devine tot mai dificil de transportat, rafinat și transformat în benzină, motorină și kerosen. Pentru prima dată, trei dintre principalele rute ale petrolului din Golf sunt perturbate simultan.”

Conducta saudită Est–Vest este oprită

Conducta Est–Vest transporta aproximativ patru milioane de barili de petrol pe zi către portul Yanbu și reprezenta una dintre alternativele Arabiei Saudite pentru evitarea Strâmtorii Ormuz. Aceasta este însă oprită după atacul asupra unei instalații de pompare.

În același timp, Ormuz nu este complet închisă, însă traficul s-a redus, iar tranzitul a devenit mai riscant și mai costisitor. Bab el-Mandeb continuă să fie deschisă, dar se află sub amenințarea unei blocade selective exercitate de forțele Houthi.

Chisăliță arată că situația nu reprezintă încă o blocare fizică totală a exporturilor din Golf, dar poate produce efecte economice apropiate de un asemenea scenariu.

„Așadar, nu avem încă o blocare fizică totală a exporturilor din Golf. Avem ceva aproape la fel de periculos: o paralizie economică parțială. O rută poate fi oficial deschisă, dar devine aproape inutilizabilă dacă armatorii refuză să intre, asigurătorii nu mai acoperă riscul, iar navele pot fi lovite, confiscate sau obligate să circule sub escortă militară.”

Atacurile asupra rafinăriilor din Rusia pun presiune pe carburanți

Un alt factor de risc este reprezentat de atacurile repetate asupra rafinăriilor, depozitelor și infrastructurii petroliere din Rusia. În aceste condiții, Moscova ar putea avea la dispoziție mai mult țiței brut pentru export, dar cantități mai mici de produse petroliere procesate.

Dumitru Chisăliță explică faptul că efectul poate părea paradoxal: reducerea capacităților de rafinare poate determina creșterea exporturilor de țiței și, simultan, reducerea cantităților de motorină, benzină și kerosen disponibile pe piața internațională.

Pentru următoarele două-patru săptămâni, scenariul considerat cel mai probabil nu presupune blocarea completă și simultană a celor trei coridoare importante pentru transportul petrolului. Riscul principal este menținerea unei perturbări simultane, instabile și imprevizibile.

Arabia Saudită ar urma să încerce repornirea parțială a conductei Est–Vest. Dacă nu vor exista alte atacuri, aceasta ar putea reveni la 50%-80% din fluxul anterior, însă infrastructura va rămâne vulnerabilă. Conducta ar putea ajunge astfel să funcționeze intermitent, în funcție de evoluția situației de securitate.

Ce s-ar putea întâmpla în Ormuz și Bab el-Mandeb

Strâmtoarea Ormuz ar putea rămâne deschisă fizic, dar cu restricții economice și militare. Unele petroliere ar putea continua să traverseze zona, în timp ce altele ar putea aștepta escortă, iar anumiți armatori ar putea refuza complet tranzitul.

„Hormuz va rămâne probabil deschis fizic, dar limitat economic și militar. Unele petroliere vor continua să treacă, altele vor aștepta escortă, iar o parte dintre armatori vor refuza complet tranzitul. Un singur incident major poate reduce din nou traficul, fără să fie nevoie de declararea oficială a unei blocade.”

În Bab el-Mandeb, Chisăliță consideră mai probabilă o blocadă selectivă decât una universală. Navele saudite sau cele considerate apropiate adversarilor Houthi ar urma să fie cele mai expuse.

„În Bab el-Mandeb este mai probabilă o blocadă selectivă decât una universală. Navele saudite sau cele considerate apropiate adversarilor Houthi vor fi cele mai expuse. Intimidarea și alegerea țintelor sunt mai utile decât închiderea totală a strâmtorii, care ar putea declanșa o intervenție militară internațională de amploare.”

Scenariul grav: atacuri asupra rafinăriilor din Golf

Un risc mai mare ar apărea dacă atacurile s-ar extinde asupra rafinăriilor și terminalelor petroliere din Arabia Saudită, Kuweit sau Emiratele Arabe Unite. Spre deosebire de atacarea unei conducte, care afectează transportul țițeiului, lovirea unei rafinării reduce direct cantitatea de benzină, motorină și kerosen disponibilă pe piață.

„Dar cel mai grav scenariu nu este cel în care conductele rămân blocate. Adevăratul prag critic ar fi extinderea atacurilor către rafinăriile și terminalele petroliere din Arabia Saudită, Kuweit sau Emiratele Arabe Unite. Lovirea unei conducte împiedică deplasarea petrolului. Lovirea unei rafinării elimină direct de pe piață benzina, motorina și kerosenul. Într-o asemenea situație, am putea vedea un fenomen greu de înțeles pentru consumator: suficient țiței la nivel mondial, dar carburanți tot mai puțini și mai scumpi.”

Până la jumătatea lunii octombrie, analiza indică posibilitatea apariției unui nou echilibru fragil, cu conducta Est–Vest repornită parțial, Ormuz funcționând selectiv și Bab el-Mandeb aflată în continuare sub presiune. Rusia ar putea exporta mai mult țiței și mai puțini carburanți, în timp ce rafinăriile ar deveni ținte strategice.

Luni, 14 septembrie, Brent a deschis la 107,3 dolari pe baril. Înaintea conflictului, aproape o cincime din petrolul mondial trecea prin Ormuz, iar aproximativ 7% din fluxurile petroliere tranzitau Bab el-Mandeb.

Motorina, mai greu de înlocuit decât țițeiul

Presiunile sunt importante în special pe piața motorinei. Reducerea exporturilor rusești, atacurile asupra rafinăriilor, oprirea unor capacități și costurile ridicate ale transportului maritim se adaugă riscurilor generate de situația din Golf.

„Aceasta înseamnă că piața europeană continuă să considere motorina mai greu de înlocuit decât țițeiul propriu-zis. Pe lângă riscul din Golf, motorina este afectată de reducerea exporturilor rusești, atacurile asupra rafinăriilor, opriri de capacități și costurile foarte mari ale transportului maritim. Reuters arată că navigația pe rute alternative poate adăuga până la aproximativ 22 de zile și costuri substanțiale.”

În scenariul central prezentat de Dumitru Chisăliță, căruia îi atribuie o probabilitate de 45%, Brent s-ar putea situa între 106 și 122 de dolari pe baril în următoarele două-patru săptămâni. Un scenariu de escaladare, evaluat la o probabilitate de 30%, ar putea duce Brent la 123-145 de dolari pe baril. În cazul unui șoc sever, căruia îi este atribuită o probabilitate de 10%, cotația ar putea ajunge temporar la 150-180 de dolari.

Producția americană, estimată la aproximativ 13,8 milioane de barili pe zi în 2026, ar putea amortiza o parte din criză. Aceasta nu poate însă înlocui rapid volume de ordinul milioanelor de barili pe zi care ar putea fi blocate în Golf.

Benzina ar putea ajunge la 10,35 lei, iar motorina la 11,05 lei

Pentru România, ultimele date utilizate de Dumitru Chisăliță indicau aproximativ 9,95 lei pe litru pentru benzină și 10,49 lei pe litru pentru motorină. În următoarele 7-14 zile, estimarea este făcută în ipoteza menținerii reducerii fiscale pentru motorină și a unui curs valutar relativ stabil.

Benzina standard este estimată la 10,15-10,35 lei pe litru, iar motorina standard la 10,85-11,05 lei pe litru. Analiza indică astfel o probabilitate ridicată ca benzina să depășească și să generalizeze pragul de 10 lei pe litru, în timp ce motorina ar putea trece de 11 lei inclusiv în afara sortimentelor premium și a stațiilor mai scumpe.

Pentru următoarele trei-patru săptămâni, scenariul central indică 10,15-10,35 lei pe litru pentru benzină și 10,85-11,05 lei pentru motorină. Într-un scenariu de escaladare, benzina ar putea ajunge la 10,40-11,50 lei pe litru, iar motorina la 11,15-12,60 lei. În scenariul unui șoc sever și al unei deteriorări valutare, intervalele estimate ajung la 11,50-12,50 lei pentru benzină și 12,70-14 lei pentru motorină.

Chisăliță precizează că evoluția cotațiilor petrolului nu se transmite mecanic în prețurile plătite de șoferi la pompă.

„Transmiterea nu este mecanică. Prețurile depind de stocurile cumpărate anterior, cursul dolarului, biocomponent, costul transportului, politica comercială și intervențiile fiscale. Totuși, într-o criză, companiile tind să treacă mai repede la costul de înlocuire a stocurilor, nu să aștepte epuizarea carburanților cumpărați mai ieftin.”