România pregătește investiții de 16,5 miliarde de euro la Cernavodă. Guvernul trebuie să îndeplinească noile condiții europene pentru proiectele nucleare

România își va actualiza strategia privind gestionarea deșeurilor radioactive și va pregăti un plan pentru construirea unui depozit geologic de mare adâncime care să fie operațional până în 2050. Măsurile sunt necesare pentru îndeplinirea condițiilor europene aplicabile proiectelor nucleare, iar Guvernul leagă explicit respectarea regulilor Taxonomiei UE de finanțarea și acordarea ajutoarelor de stat pentru marile investiții nucleare.

România pregătește investiții de 16,5 miliarde de euro la Cernavodă

Printre proiectele vizate se află retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, estimată la aproximativ 3,5 miliarde de euro, precum și construcția Unităților 3 și 4, evaluată la circa 13 miliarde de euro. Numai aceste două investiții ajung, potrivit estimărilor prezentate în memorandum, la aproximativ 16,5 miliarde de euro.

Guvernul va analiza, în ședința de vineri, 11 septembrie, un memorandum referitor la măsurile necesare pentru ca proiectele nucleare ale României să respecte criteriile de sustenabilitate prevăzute de Regulamentul european 2022/1214, cunoscut drept actul delegat complementar al Taxonomiei UE.

Documentul indică drept proiecte strategice retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția Unităților 3 și 4, proiectele privind reactoarele modulare mici, instalația de detritiere de la Cernavodă și reactorul de generație IV Alfred de la Pitești.

Miza nu este însă doar legată de aspectele de mediu. Guvernul arată că regulile Taxonomiei reprezintă un reper atât pentru instituțiile financiare care evaluează sustenabilitatea investițiilor, cât și pentru Comisia Europeană atunci când analizează măsurile de ajutor de stat.

Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă este estimată la aproximativ 3,5 miliarde de euro

Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă este estimată la aproximativ 3,5 miliarde de euro. Proiectul ar permite prelungirea duratei de viață a reactorului cu încă 30 de ani.

Construcția Unităților 3 și 4 reprezintă o investiție mult mai amplă, evaluată de Guvern la aproximativ 13 miliarde de euro. Finalizarea celor două reactoare ar urma să dubleze capacitatea nucleară instalată a României.

Prin urmare, numai proiectele privind Unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă însumează aproximativ 16,5 miliarde de euro, conform estimărilor incluse în memorandum.

Planurile României în domeniul nuclear sunt însă mai ample. Țara are în vedere implementarea unor reactoare modulare mici, construirea instalației de detritiere de pe platforma Cernavodă și finalizarea reactorului de generație IV Alfred.

Acesta din urmă este dezvoltat de Institutul pentru Cercetări Nucleare de la Pitești în cadrul unui proiect european realizat în cooperare cu Italia și Belgia.

Comisia Europeană analizează ajutorul de stat pentru Cernavodă 1

Problema respectării regulilor Taxonomiei a devenit deja concretă în relația dintre România și Comisia Europeană, în special în ceea ce privește schemele de sprijin pentru proiectele nucleare.

România a notificat Comisia Europeană, la 5 ianuarie 2026, cu privire la pachetul de măsuri de ajutor de stat destinat proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă.

În aprilie, Comisia Europeană a decis deschiderea unei investigații aprofundate pentru evaluarea compatibilității măsurilor propuse cu regulile europene privind ajutorul de stat.

În cazul Unităților 3 și 4, Comisia Europeană analizează în prezent, în etapa de prenotificare, măsurile de sprijin pregătite de România. Potrivit memorandumului, notificarea formală a pachetului de ajutor de stat este prevăzută pentru octombrie 2026.

Documentul discutat de Guvern intervine astfel într-un moment în care România trebuie să demonstreze că investițiile sale nucleare se încadrează în criteriile europene care permit clasificarea anumitor activități nucleare drept sustenabile în sensul Taxonomiei.

România trebuie să devanseze planurile pentru depozitul de deșeuri radioactive

Una dintre cele mai importante măsuri prevăzute în memorandum se referă la gestionarea deșeurilor radioactive. Strategia națională adoptată în 2022 prevede în prezent punerea în funcțiune, în anul 2055, a unui depozit geologic de mare adâncime. Regulamentul european 2022/1214 stabilește însă anul 2050 ca termen de referință pentru existența unui astfel de depozit.

În aceste condiții, Guvernul intenționează să actualizeze până în 2028 strategia națională privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive.

Ministerul Energiei și Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive vor trebui să pregătească un plan pentru punerea în funcțiune până în 2050 a unui depozit geologic de mare adâncime destinat deșeurilor radioactive de înaltă activitate.

Ulterior, planul ar urma să fie inclus în Strategia națională de dezvoltare a domeniului nuclear și în Programul nuclear național.

De ce este importantă Taxonomia UE pentru proiectele nucleare

Taxonomia UE reprezintă sistemul prin care Uniunea Europeană stabilește criterii tehnice pentru a determina dacă anumite activități economice pot fi considerate sustenabile din punct de vedere al mediului.

Energia nucleară a fost inclusă în acest cadru prin Regulamentul delegat 2022/1214, însă includerea nu este necondiționată. Proiectele trebuie să respecte o serie de criterii tehnice, inclusiv cele referitoare la siguranță, gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive, precum și utilizarea unor tehnologii conforme cu cerințele europene.

Pentru România, respectarea acestor criterii devine importantă în contextul dimensiunii investițiilor planificate.

Un proiect nuclear de asemenea anvergură presupune finanțări publice și private, garanții și scheme de sprijin. Guvernul subliniază în memorandum că Taxonomia reprezintă unul dintre cadrele de referință utilizate pentru evaluarea acestor investiții.

Guvernul pregătește un calendar de conformare

Memorandumul prevede ca Ministerul Energiei, împreună cu Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive și cu entitățile implicate în proiectele nucleare, să analizeze criteriile tehnice prevăzute de regulament și să adopte măsurile necesare pentru îndeplinirea acestora.

Prima etapă importantă va consta în actualizarea strategiei privind deșeurile radioactive până în 2028. Noua strategie trebuie să includă planul pentru depozitul geologic de mare adâncime, cu termen de punere în funcțiune în 2050.

În paralel, Ministerul Energiei și companiile sau instituțiile implicate în proiectele nucleare vor trebui să verifice îndeplinirea celorlalte criterii tehnice prevăzute de Regulamentul 2022/1214.