Produsele fără fum nu sunt lipsite de riscuri, dar pot reduce expunerea la substanțe nocive. Mihai Bundoi: Politicile diferenţiate pot avea un rol în reducerea fumatului

Mihai Bundoi, Head of Scientific & Medical Affairs în cadrul Philip Morris România, susține că produsele fără fum pot reprezenta o alternativă mai puțin dăunătoare pentru fumătorii adulți care nu renunță la țigări, atunci când acestea înlocuiesc complet fumatul. Într-un interviu, acesta a explicat argumentele științifice invocate pentru diferențierea produselor, rolul reducerii riscurilor asociate fumatului și modul în care consideră că ar trebui construit cadrul de reglementare din România.

Mihai Bundoi explică diferențele dintre țigările clasice și produsele fără ardere

Potrivit lui Mihai Bundoi, dovezile științifice disponibile indică faptul că produsele fără fum pot fi o alternativă mai puțin dăunătoare în comparație cu continuarea fumatului, cu condiția ca acestea să înlocuiască în totalitate țigările.

Principalul argument invocat este absența arderii tutunului. În cazul țigărilor clasice, tutunul este ars pentru furnizarea nicotinei, iar procesul de ardere generează fum care conține niveluri ridicate de substanțe toxice asociate bolilor provocate de fumat.

Produsele fără fum furnizează nicotină fără arderea tutunului, ceea ce, potrivit lui Bundoi, poate reduce semnificativ expunerea la aceste substanțe în comparație cu fumatul continuu.

El subliniază însă că noțiunea de produs mai puțin dăunător nu trebuie confundată cu ideea de produs sigur, sănătos sau lipsit de riscuri. Produsele fără fum conțin nicotină, substanță care creează dependență, și nu sunt destinate nefumătorilor, minorilor, femeilor însărcinate sau altor categorii vulnerabile.

Din perspectiva sănătății publice, cea mai bună opțiune rămâne renunțarea completă la consumul de tutun și nicotină. În același timp, Bundoi atrage atenția că milioane de fumători adulți nu renunță la fumat. Pentru aceștia, existența unor alternative fără fum fundamentate științific și accesul la informații corecte despre diferențele de risc dintre produse reprezintă, în opinia sa, un element important al reducerii efectelor nocive asociate fumatului.

„Da, dovezile ştiinţifice disponibile arată că produsele fără fum pot fi o alternativă mai puţin dăunătoare comparat cu continuarea fumatului, atunci când înlocuiesc complet ţigările. Motivul principal este absenţa arderii tutunului în cazul produselor fără fum. Dacă ne referim la ţigări, acestea ard tutunul pentru a furniza nicotină, iar procesul de ardere generează fum care conţine niveluri ridicate de substanţe toxice asociate bolilor cauzate de fumat. Produsele fără fum furnizează nicotină fără a arde tutunul, ceea ce poate reduce semnificativ expunerea la aceste substanţe comparativ cu fumatul continuu.

Este, însă, foarte important să înţelegem că „mai puţin dăunător” nu înseamnă „sigur”, „sănătos” sau „fără riscuri”. Produsele fără fum conţin nicotină, care creează dependenţă, şi nu sunt destinate nefumătorilor, minorilor, femeilor însărcinate sau altor categorii vulnerabile.

Din perspectivă de sănătate publică, cea mai bună alegere rămâne renunţarea completă la consumul de tutun şi nicotină. Totuşi, milioane de fumători adulţi nu renunţă. Pentru aceştia, existenţa unor alternative fără fum fundamentate ştiinţific şi accesul la informaţii corecte despre diferenţele de risc dintre produse reprezintă un element important al conceptului de reducere a efectelor nocive asociate fumatului”, a explicat Mihai Bundoi, conform News.

De ce a devenit importantă reducerea riscurilor

Reducerea riscurilor asociate fumatului a căpătat o importanță mai mare în ultimii ani deoarece prevenția și renunțarea la fumat rămân obiective esențiale, însă un număr foarte mare de adulți continuă să fumeze.

În acest context apare, potrivit lui Bundoi, o întrebare de sănătate publică legată de posibilitatea reducerii impactului acestui comportament în cazul persoanelor care nu renunță imediat la fumat.

Discuția a devenit mai relevantă și datorită progresului științific și tehnologic, care a permis dezvoltarea unor alternative fără fum. Aceste produse nu sunt lipsite de riscuri și nu înlocuiesc renunțarea la tutun și nicotină. Ele pot reprezenta însă o opțiune pentru fumătorii adulți care nu renunță, dacă sunt fundamentate științific, reglementate corespunzător și comunicate responsabil.

Din această perspectivă, Bundoi consideră că reducerea riscurilor, cunoscută și sub denumirea de harm reduction, nu reprezintă o relaxare a politicilor de control al fumatului, ci o completare a acestora.

Prevenția, protejarea minorilor și sprijinirea renunțării la fumat trebuie să rămână prioritare. În același timp, pentru adulții care continuă să fumeze, accesul la informații corecte despre alternative și despre diferențele dintre produse poate contribui la luarea unor decizii mai bine informate.

Potrivit lui Bundoi, reducerea riscurilor este inclusă în tot mai multe discuții de sănătate publică deoarece reprezintă o abordare pragmatică. Aceasta pornește de la comportamentele existente și urmărește identificarea unor soluții suplimentare pentru diminuarea poverii fumatului asupra societății.

„Reducerea riscurilor asociate fumatului a devenit un subiect important pentru că, deşi prevenţia şi renunţarea rămân esenţiale, realitatea arată că foarte mulţi adulţi continuă să fumeze. Iar atunci când renunţarea nu se întâmplă imediat, apare o întrebare legitimă de sănătate publică: cum putem reduce impactul acestui comportament pentru cei care altfel ar continua să fumeze?

În ultimii ani, discuţia a devenit mai relevantă şi datorită progresului ştiinţei şi tehnologiei, care a făcut posibilă dezvoltarea unor alternative fără fum. Acestea nu sunt lipsite de riscuri şi nu înlocuiesc renunţarea la tutun şi nicotină, dar pot fi o opţiune pentru fumătorii adulţi care nu renunţă dacă sunt fundamentate ştiinţific, reglementate corespunzător şi comunicate responsabil. Din această perspectivă, reducerea riscurilor sau harm reduction nu este o relaxare a politicilor de control al fumatului, ci o completare a lor. Prevenţia, protejarea minorilor şi sprijinirea renunţării trebuie să rămână prioritare. Însă, pentru adulţii care continuă să fumeze, accesul la informaţii corecte despre alternative şi despre diferenţele dintre produse poate contribui la decizii mai bine informate.

De aceea, astăzi, reducerea riscurilor este inclusă în tot mai multe discuţii de sănătate publică pentru că este o abordare pragmatică, care porneşte de la realitatea comportamentelor existente şi caută soluţii suplimentare pentru a reduce povara fumatului asupra societăţii”, a subliniat acesta.

Cum este privit rolul alternativelor fără fum de comunitatea medicală

În opinia lui Bundoi, comunitatea medicală este în general de acord asupra unui principiu esențial: cea mai bună opțiune pentru sănătate este renunțarea completă la fumat și la nicotină.

Diferențele de abordare apar în cazul fumătorilor adulți care nu renunță. Unele autorități și organizații de sănătate publică iau în calcul reducerea riscurilor ca abordare complementară, în timp ce altele adoptă o poziție mai prudentă și invocă necesitatea unor date suplimentare privind efectele pe termen lung.

Există și țări care au integrat această abordare în politicile publice. Marea Britanie și Noua Zeelandă includ produsele de vapat cu nicotină în discuțiile privind renunțarea la fumat, cu accent pe fumătorii adulți și pe protejarea minorilor și a nefumătorilor.

În alte piețe, precum Japonia și Suedia, reducerea ratei fumatului este asociată cu trecerea unui număr important de fumători către dispozitive care încălzesc tutunul sau către produse cu nicotină destinate utilizării orale.

Bundoi subliniază că aceste exemple trebuie interpretate corect. Ele nu demonstrează că produsele cu nicotină sunt lipsite de riscuri, ci indică faptul că politicile diferențiate, construite în funcție de profilul de risc al produselor, pot avea un rol în reducerea fumatului.

În această viziune, dezbaterea nu ar trebui purtată între categoriile de produse considerate pur și simplu sigure sau periculoase. Ar trebui urmărite simultan două obiective: reducerea riscurilor pentru adulții care fumează și nu renunță, respectiv prevenirea consumului de nicotină în rândul minorilor, nefumătorilor și al altor categorii cărora aceste produse nu le sunt destinate.

„Comunitatea medicală este în general de acord asupra unui punct esenţial: cea mai bună opţiune pentru sănătate este renunţarea completă la fumat şi la nicotină. Diferenţele apar atunci când vorbim despre fumătorii adulţi care nu renunţă. Pentru aceştia, unele autorităţi şi organizaţii de sănătate publică iau în calcul reducerea riscurilor ca abordare complementară, în timp ce altele rămân mai prudente, invocând nevoia de date suplimentare privind efectele pe termen lung.

Există ţări care au integrat această abordare în politicile publice. Marea Britanie şi Noua Zeelandă includ produsele de vapat cu nicotină în discuţia despre renunţarea la fumat, cu accent pe fumătorii adulţi şi pe protecţia minorilor şi a nefumătorilor. În alte pieţe, precum Japonia sau Suedia, reducerea ratei  fumatului este asociată cu trecerea unui număr important de fumători la dispozitivele care încălzesc tutunul sau produse cu nicotină pentru uz oral. Aceste exemple sunt relevante, dar trebuie înţelese corect: ele nu arată că produsele cu nicotină sunt lipsite de riscuri, ci că politicile diferenţiate, bazate pe profilul de risc al produselor, pot avea un rol în reducerea fumatului.

Dezbaterea reală nu este între „sigur” şi „periculos”, ci între două obiective care trebuie urmărite în acelaşi timp: pe de o parte, reducerea riscurilor pentru adulţii care fumează şi nu renunţă; pe de altă parte, prevenirea consumului de nicotină în rândul minorilor, nefumătorilor şi altor categorii cărora aceste produse nu le sunt destinate”, a explicat Mihai Bundoi.

În România, discuția privind reducerea riscurilor asociate fumatului este adesea polarizată

În România, discuția privind reducerea riscurilor asociate fumatului este încă în formare și este adesea polarizată.Bundoi consideră că mesajul medical principal trebuie să rămână clar, respectiv recomandarea renunțării complete la fumat. Pentru adulții care nu fac acest pas, el consideră însă util ca dezbaterea să includă informații corecte despre diferența dintre produsele care implică arderea tutunului și cele care nu presupun ardere.

Această informare trebuie făcută riguros, fără minimizarea riscurilor și fără prezentarea alternativelor fără fum drept produse sigure.

Legislația ar trebui, în opinia sa, să protejeze ferm minorii și nefumătorii, iar comunicarea publică să fie responsabilă. În același timp, reglementarea ar trebui să țină cont de faptul că produsele cu tutun și nicotină nu au toate același profil de risc.

O abordare proporțională ar putea permite fumătorilor adulți accesul la informații corecte și la produse reglementate, menținând în același timp restricții ferme privind vânzarea către minori, promovarea iresponsabilă și utilizarea de către persoane care nu fumează.

Bundoi consideră că România are nevoie de o dezbatere mai echilibrată, care să includă prevenția, sprijinul pentru renunțare și protecția strictă a minorilor, dar și informarea corectă și bazată pe dovezi a fumătorilor adulți care altfel ar continua să fumeze.

În opinia sa, interdicțiile generale sau măsurile care nu țin cont de diferențele dintre produse pot menține confuziile și pot limita accesul fumătorilor adulți la informații relevante pentru luarea unor decizii informate.

„În România, discuţia este încă în formare şi adesea polarizată. Mesajul medical principal trebuie să rămână clar: renunţarea completă la fumat este prima recomandare. Dar pentru adulţii care nu fac acest pas, este util ca discuţia să includă informaţii corecte despre diferenţa dintre produsele care ard tutunul şi cele care nu implică ardere. Această informare trebuie făcută riguros, fără a minimiza riscurile şi fără a prezenta alternativele fără fum ca produse sigure.

Legislaţia trebuie să protejeze ferm minorii şi nefumătorii, iar comunicarea publică trebuie să fie responsabilă. În acelaşi timp, reglementarea ar trebui să ţină cont de faptul că produsele cu tutun şi nicotină nu au toate acelaşi profil de risc. O abordare proporţională poate permite fumătorilor adulţi acces la informaţii corecte şi la produse reglementate, menţinând în acelaşi timp restricţii ferme privind vânzarea către minori, promovarea iresponsabilă şi utilizarea de către persoane care nu fumează.

Pe scurt, România are nevoie de o dezbatere mai echilibrată: prevenţie, sprijin pentru renunţare şi protecţie strictă a minorilor, dar şi informare corectă, bazată pe dovezi, pentru fumătorii adulţi care altfel ar continua să fumeze. Interdicţiile generale sau măsurile care nu ţin cont de diferenţele dintre produse riscă să menţină confuziile şi să limiteze accesul fumătorilor adulţi la informaţii relevante pentru decizii informate”, a mai spus acesta.

Nivelul de încredere al experților este mai ridicat atunci când discuția vizează reducerea expunerii la substanțe nocive

Potrivit lui Bundoi, nivelul de încredere al experților este mai ridicat atunci când discuția vizează reducerea expunerii la substanțe nocive și mai prudent atunci când sunt analizate efectele pe termen lung, utilizarea duală sau impactul produselor la nivelul întregii populații.

El susține că există un consens tot mai clar privind faptul că eliminarea arderii schimbă fundamental profilul produselor fără fum în comparație cu țigările clasice.

Țigările ard tutunul și produc fum, iar acesta conține niveluri ridicate de substanțe nocive. Produsele fără fum nu elimină riscul, însă, atunci când sunt fundamentate științific și când fumătorii adulți trec complet la acestea, pot reduce expunerea la multe dintre aceste substanțe.

În același timp, Bundoi consideră necesară prudența. Reducerea expunerii nu echivalează cu absența riscului, iar efectele pe termen lung trebuie monitorizate în continuare.

Din acest motiv, cercetarea trebuie să fie transparentă și reproductibilă și să fie evaluată constant, inclusiv prin studii independente și analize realizate de autoritățile publice.

Sursa cercetării este, de asemenea, relevantă. Studiile realizate de industrie pot furniza date importante, însă acestea trebuie analizate în contextul mai larg al dovezilor disponibile, care includ cercetări independente, evaluări ale autorităților, revizuiri științifice și monitorizarea produselor după introducerea lor pe piață. Acesta este considerat standardul firesc pentru orice produs cu implicații asupra sănătății publice.

„Nivelul de încredere al experţilor este mai ridicat atunci când vorbim despre reducerea expunerii la substanţe nocive şi mai prudent atunci când discutăm despre efectele pe termen lung, utilizarea duală sau impactul la nivelul întregii populaţii.

Există un consens tot mai clar că eliminarea arderii schimbă fundamental profilul acestor produse faţă de ţigări. Ţigările ard tutunul şi produc fum, iar fumul conţine niveluri ridicate de substanţe nocive. Produsele fără fum nu elimină riscul, dar, atunci când sunt fundamentate ştiinţific şi când fumătorii adulţi trec complet la ele, pot reduce expunerea la multe dintre aceste substanţe. În acelaşi timp, prudenţa rămâne necesară. Reducerea expunerii nu înseamnă absenţa riscului, iar efectele pe termen lung trebuie monitorizate în continuare. De aceea, cercetarea trebuie să fie transparentă, reproductibilă şi evaluată constant, inclusiv prin studii independente şi analize ale autorităţilor publice.

Sursa cercetării contează, desigur. Studiile realizate de industrie pot aduce date relevante, dar ele trebuie privite în contextul mai larg al dovezilor disponibile: cercetări independente, evaluări ale autorităţilor, revizuiri ştiinţifice şi monitorizare după introducerea produselor pe piaţă. Acesta este standardul firesc pentru orice produs care are implicaţii pentru sănătatea publică.

Pe scurt, experţii acceptă tot mai mult ideea că nu toate produsele cu tutun sau nicotină au acelaşi profil de risc. Dar această diferenţiere trebuie însoţită de reguli clare: produsele fără fum nu sunt pentru nefumători sau minori, nu trebuie prezentate ca fiind lipsite de riscuri, iar reglementarea şi comunicarea publică trebuie să fie proporţionale cu dovezile ştiinţifice disponibile”, a conchis Mihai Bundoi.