Firmele românești rămân cu tot mai puțini bani disponibili. Rezerva de numerar a scăzut cu 37%

Companiile din România au ajuns să aibă o rezervă financiară mult mai redusă, chiar dacă veniturile raportate au crescut în ultimii ani. Rezerva mediană de numerar a coborât de la 57,5 zile de activitate în 2021 la 36,3 zile în 2025, în timp ce firmele așteaptă mai mult pentru a-și încasa facturile, arată datele din „Barometrul economiei mici 2026”, realizat de FGO în colaborare cu SMARTreports, powered by BRIDGE-to-INFORMATION.

Rezerva de numerar a firmelor a pierdut peste 21 de zile

Deși cifra de afaceri totală a firmelor active a crescut nominal cu 42,6%, de la 1.972,6 miliarde de lei în 2021 la 2.811,9 miliarde de lei în 2025, evoluția veniturilor nu s-a reflectat și într-o consolidare a rezervelor financiare. Companiile au ajuns să dispună de mai puțini bani și, în același timp, să își încaseze mai greu facturile.

Numărul zilelor de activitate care puteau fi acoperite din disponibilitățile bănești ajunsese la 57,7 în 2020, după ce în 2018 era de 40,4 zile. În 2021, nivelul s-a menținut la 57,5 zile, după care tendința s-a inversat.

Rezerva mediană a coborât la 44,6 zile în 2022, a urcat ușor la 45,5 zile în anul următor, pentru ca apoi să scadă la 41,5 zile în 2024 și la numai 36,3 zile în 2025.

Comparativ cu 2021, firma mediană a pierdut astfel 21,2 zile din rezerva de numerar, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 37%.

Numerarul din casă și conturile bancare a coborât sub 30.000 de lei

Scăderea este vizibilă și atunci când sunt analizate sumele efective de care dispun companiile. Numerarul median păstrat în casă și în conturile bancare a coborât de la 41.094 de lei în 2021 la 29.396 de lei în 2025.

Este vorba despre un declin nominal de 28,5%, înainte de ajustarea sumelor cu inflația.

În paralel, firmele trebuie să aștepte mai mult până când banii aferenți facturilor emise ajung efectiv în conturi.

Termenul median de încasare a creanțelor a crescut cu 12,3 zile între 2021 și 2025. De la 36,2 zile în 2021, acesta a urcat la 44,5 zile în 2022 și la 45,7 zile în 2023, ajungând la 48,5 zile în 2025.

Mai mulți bani rămân blocați în facturile neîncasate

Prelungirea perioadei de încasare înseamnă că o parte mai mare din capital rămâne blocată în facturi. În consecință, firmele au mai puțini bani disponibili pentru plata salariilor, furnizorilor și taxelor sau pentru realizarea investițiilor.

O deteriorare apare și la nivelul lichidității curente. Raportul dintre activele circulante și datorii a coborât de la 1,72 în 2021 la 1,25 în 2025. Nivelul se apropie astfel de pragul la care resursele pe termen scurt ajung să acopere cu dificultate obligațiile curente.

În același timp, capitalurile proprii reprezentau 55,64% din activele firmei mediane în 2021, dar ponderea lor a coborât la 41,82% în 2025. Diferența este de 13,82 puncte procentuale.

Datoriile firmelor au crescut cu peste 38%

În sens opus rezervelor de numerar și capitalizării au evoluat datoriile. Valoarea mediană a acestora a crescut de la 82.274 de lei în 2021 la 113.824 de lei în 2025, ceea ce reprezintă un avans nominal de 38,3%.

Totodată, aproximativ 22,5% dintre companiile active aveau capitaluri proprii negative în 2025, comparativ cu o pondere de 20,27% în 2021.

Datele reunite de FGO și SMARTreports indică astfel o diferență între evoluția veniturilor și cea a banilor efectiv disponibili. O companie poate înregistra vânzări mai mari, dar să aibă mai puțin numerar atunci când facturile sunt plătite mai târziu și o parte mai mare a activității este susținută prin datorii.

Reducerea concomitentă a numerarului, lichidității și capitalizării diminuează capacitatea companiilor de a absorbi eventuale șocuri. În aceste condiții, o scădere temporară a vânzărilor sau noi întârzieri la încasarea facturilor pot avea un impact mai puternic decât în perioadele în care firmele dispuneau de rezerve financiare mai consistente.

Analiza are la bază datele din „Barometrul economiei mici 2026”, realizat de FGO în colaborare cu SMARTreports, powered by BRIDGE-to-INFORMATION. Barometrul utilizează informații din facturile emise prin platforma FGO și din bilanțurile depuse la ANAF/Ministerul Finanțelor.