Țara europeană care își pregătește spitalele pentru război. De unde vin motivele de îngrijorare

Societatea Germană de Chirurgie Traumatică (DGU) solicită integrarea rețelelor specializate de traumatologie în sistemul național de pregătire pentru dezastre, crize majore și situații în caz de război.

Germania își testează spitalele pentru cel mai dificil scenariu. Ce trebuie să aibă pregătit

Propunerea pornește de la necesitatea ca spitalele să poată gestiona simultan un număr mare de pacienți grav răniți, dar și să își continue activitatea în cazul unei crize de durată.

Unitățile medicale ar trebui să își cunoască exact capacitatea de internare și tratament în astfel de situații, inclusiv resursele de personal, echipamentele și posibilitățile chirurgicale disponibile.

În același timp, spitalele ar urma să dispună de rezerve strategice și să participe periodic la exerciții comune cu autoritățile și Forțele Armate Germane.

Propunerile sunt incluse în cartea albă „Îngrijire traumatologică în dezastre, crize și război (3K)”, prezentată factorilor de decizie politică în iulie 2026. Potrivit DGU, soluția nu ar trebui să fie construirea unor structuri medicale paralele, dedicate exclusiv situațiilor excepționale, ci dezvoltarea rețelelor de traumatologie deja existente, potrivit celor relatate de medconweb.de.

Rețelele de traumatologie, integrate în planificarea națională

Societatea Germană de Chirurgie Traumatologică cere ca aceste rețele să fie incluse obligatoriu în planificarea națională pentru dezastre, crize și scenarii de apărare colectivă. Unul dintre obiective este stabilirea rapidă a spitalelor care pot primi și trata un număr mare de răniți.

Pentru o astfel de distribuire a pacienților, autoritățile trebuie să știe, în momentul producerii unei crize, ce unități dispun de capacitate chirurgicală, personal specializat, echipamente și alte variante de tratament. Datele privind resursele disponibile ar urma să permită direcționarea pacienților către spitalele care îi pot prelua într-un timp scurt.

DGU atrage atenția că pregătirea nu se limitează la intervenția imediată după producerea unui eveniment major. Spitalele trebuie să fie capabile să își mențină serviciile și atunci când presiunea asupra sistemului medical se prelungește.

Printre măsurile solicitate se numără gestionarea coordonată a pacienților, desemnarea unor persoane de contact, constituirea unor rezerve strategice de materiale și existența unei logistici interoperabile. Sunt prevăzute, de asemenea, exerciții comune regulate între sistemul civil de sănătate și Forțele Armate Germane, alături de stabilirea unor cadre juridice clare.

Personalul și materialele, printre principalele probleme

Statele federale ar urma să aibă un rol important în organizarea acestor măsuri. La nivel regional, structurile spitalicești civile și planificarea militară ar trebui să fie corelate, astfel încât resursele existente să poată fi utilizate coordonat în situații de presiune majoră asupra sistemului medical.

Discuțiile despre pregătirea pentru situațiile 3K vizează și aspecte practice, de la disponibilitatea materialelor până la instruirea personalului. Conferința Germană de Medicină de Urgență urmează să abordeze aceste teme, inclusiv modul în care spitalele pot gestiona resursele în condiții de solicitare excepțională.

Printre problemele identificate se află disponibilitatea instrumentelor chirurgicale și a protezelor, precum și nivelul resurselor de personal. Sunt vizate și rolul departamentelor de urgență, al profesiilor de asistență medicală și de suport, precum și tratamentul pacienților cu răni complexe asociate situațiilor de război.

Finanțarea structurilor suplimentare de rezervă reprezintă, de asemenea, un punct care necesită clarificări. În cartea albă, este solicitată garantarea finanțării măsurilor considerate necesare pentru pregătirea sistemului medical în eventualitatea unor crize majore.

Conferința de la Aachen are loc pe 24 septembrie

Conferința Germană de Medicină de Urgență este programată pentru 24 septembrie 2026, la Centrul de Predare și Formare al Spitalului Universitar RWTH Aachen. La reuniune sunt așteptați reprezentanți ai sistemului civil de sănătate, ai chirurgiei traumatologice, ai Forțelor Armate Germane și ai altor sectoare implicate în gestionarea situațiilor de urgență.

Participanții vor discuta, printre altele, stadiul pregătirilor realizate de statele federale pentru situații de urgență excepționale. Reuniunea va aborda atât aspectele organizatorice, cât și necesarul de materiale, personal și instruire pentru gestionarea situațiilor 3K.

Societatea Germană de Chirurgie Traumatologică vede rețelele de traumatologie existente ca bază pentru coordonarea îngrijirii pacienților în cazul unor evenimente cu un număr mare de victime. Potrivit propunerilor prezentate, structurile necesare ar trebui să fie pregătite și verificate înaintea apariției unei crize.

Exercițiile și pregătirea ar urma să fie realizate inclusiv în timpul activității medicale obișnuite, astfel încât capacitățile spitalelor și cooperarea dintre structurile civile și militare să poată fi testate din timp.