Planul de înzestrare al Armatei pentru 2027-2036: Ce echipamente militare vrea România să cumpere

România își pregătește următorul deceniu de înzestrare militară, cu investiții în avioane de luptă, blindate, sisteme de apărare antiaeriană, drone și nave. CSAT a aprobat noul plan pentru perioada 2027-2036, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de noile angajamente de apărare asumate în cadrul NATO.

Planul de înzestrare al Armatei pentru 2027-2036: Ce echipamente militare vrea România să cumpere?

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat, în ședința din 7 septembrie 2026, cel mai recent Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR). Documentul stabilește, pentru perioada 2027-2036, echipamentele militare pe care România intenționează să le achiziționeze și prioritățile în domeniul Apărării. Decizia vine la patru ani de la declanșarea atacului Rusiei asupra Ucrainei, țară cu care România are cea mai lungă graniță.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a explicat, la solicitarea News.ro, modul în care este construit planul, programele de înzestrare aflate deja în derulare, prioritățile pentru perioada 2027-2030 și legătura dintre acestea și instrumentul european de finanțare SAFE.

Planul de Înzestrare a Armatei României este documentul programatic prin care este realizată planificarea unitară a înzestrării Armatei, astfel încât aceasta să dispună de capabilitățile militare necesare pentru îndeplinirea misiunilor, conform legislației în vigoare.

PIAR este elaborat în baza Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care prevede că programele multianuale de înzestrare a forțelor sistemului național de apărare sunt aprobate de CSAT, precum și în baza Legii nr. 203/2015 privind planificarea Apărării, care reglementează planificarea armamentelor.

Necesitatea dezvoltării capabilităților militare este legată și de obligațiile asumate de România prin Tratatul Nord-Atlantic. Potrivit articolului 3 al Tratatului, statele membre trebuie să își dezvolte, individual și împreună cu celelalte state aliate, capacitatea de a răspunde unui atac armat.

MApN pornește de la evaluarea unui mediu de securitate regional instabil și imprevizibil. Existența unui conflict armat de amploare la granița României a determinat reevaluarea capacității de reacție a Armatei și a modului în care aceasta trebuie să răspundă noilor tipuri de amenințări.

Potrivit MApN, războiul din Ucraina a demonstrat necesitatea existenței unor capabilități militare pregătite să intervină imediat, inclusiv în timp de pace, dar și a unei industrii naționale de apărare capabile să susțină și să multiplice aceste capabilități în cazul unei crize sau al unui război. Producția de muniție reprezintă un exemplu în acest sens.

Din aceeași perspectivă au fost accelerate unele achiziții de senzori și mijloace de contracarare, în urma incidentelor produse în apropierea graniței României în contextul războiului din Ucraina, inclusiv a episoadelor în care drone și resturi de rachete au ajuns pe teritoriul românesc.

Un alt factor care influențează amploarea programelor de înzestrare este angajamentul financiar asumat de statele NATO.

La Summitul NATO de la Haga, desfășurat între 24 și 26 iunie 2025, aliații, inclusiv România, s-au angajat ca până în 2035 să aloce anual 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Ținta este împărțită în două componente: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise, precum achiziții, personal și operare, și 1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe domeniului apărării, precum infrastructura cu dublă utilizare, cibersecuritatea și reziliența.

Angajamentul a fost reconfirmat la Summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie 2026.

Creșterea bugetelor de apărare a permis, potrivit MApN, inițierea unui amplu proces de modernizare a structurii de forțe, cu efect direct asupra achizițiilor de tehnică militară și muniții.

PIAR are un orizont de 10 ani și este actualizat anual. Documentul este prezentat de fiecare dată Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru a asigura coerența planificării armamentelor și a programelor de achiziții.

La fiecare actualizare, MApN ia în calcul evoluția mediului de securitate, lecțiile rezultate din conflictele recente și prioritățile stabilite de Statul Major al Apărării. Sunt analizate, de asemenea, necesitatea consolidării capabilităților militare pentru apărarea națională și îndeplinirea Țintelor de Capabilități asumate în cadrul NATO, respectiv obiectivele de dotare și pregătire pe care statele membre trebuie să le atingă și care sunt stabilite la nivelul Alianței.

În elaborarea planului sunt luate în calcul și livrările de echipamente și execuția bugetară din anul precedent, situația contractelor și procedurilor de achiziție aflate în derulare, resursele financiare alocate pentru înzestrare în anul curent și cele previzionate pentru următorii zece ani pentru fiecare program, precum și obligațiile asumate de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

Prioritățile pentru înzestrare sunt organizate în șase mari categorii de capabilități, conform terminologiei NATO. Clasificarea grupează echipamentele în funcție de rolul lor într-o operațiune militară, nu doar după tipul acestora.

Prima categorie este reprezentată de capabilitățile de angajare, „Engage”, care includ echipamentele și sistemele destinate luptei propriu-zise. În această categorie se regăsesc armamentul individual de tip NATO, respectiv armele de infanterie aliniate la standardele Alianței, precum și aparatura optică și optoelectronică, inclusiv lunetele și dispozitivele de vedere pe timp de noapte.

Tot aici este inclus sistemul de luptă individual avansat autonom, un echipament modular purtat de soldat care integrează armamentul, protecția și electronica de câmp de luptă. Lista cuprinde și TBT Piranha 5, transportorul blindat pentru trupe 8×8, de proiectare elvețiană și produs și în România, la Uzina Mecanică București (UMB), sub licența elvețianului General Dynamics European Land Systems – Mowag, proiectantul original al Piranha 5.

În aceeași categorie intră JLTV-FOS (Joint Light Tactical Vehicle), vehicul tactic ușor blindat american, de tip Oshkosh, destinat Forțelor pentru Operații Speciale, precum și ATBTU, autovehicul tactic blindat de tip ușor, distinct de TBT. Sunt prevăzute și AAV-7 (Assault Amphibious Vehicle), vehiculul blindat amfibiu de asalt utilizat în operațiuni de debarcare de pe mare, și MLI, Mașina de Luptă a Infanteriei pe șenile, destinată transportului și sprijinului de foc pentru infanterie.

Capabilitățile de angajare includ și vedete rapide pentru scafandri, SIML, Sistemul de Instalații Mobile de Lansare a rachetelor antinavă, destinat apărării de coastă, precum și modernizarea fregatelor, cele două nave de luptă de mare tonaj ale Forțelor Navale. Sunt incluse, de asemenea, modernizarea NPR, Navele Purtătoare de Rachete, OPV (Offshore Patrol Vessel), navă de patrulare maritimă pentru supravegherea și controlul apelor teritoriale, tancul principal de luptă și obuzierul de calibru 155 mm.

Pe lista acestei categorii se află și HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), sistem de rachete de artilerie cu mobilitate mare, montat pe camion, precum și elicoptere ASuW (Anti-Surface Warfare), destinate luptei împotriva navelor de suprafață. România are în vedere și avioanele multirol F-16 și F-35, sistemele de muniții de tip „loitering”, muniții inteligente care pot plana deasupra unei zone până la identificarea țintei, cunoscute și sub denumirea de „drone kamikaze”, precum și sisteme UAS cu capabilități de lovire (Unmanned Aircraft Systems), respectiv drone înarmate capabile să atace ținte.

A doua categorie este reprezentată de capabilitățile de protecție, „Protect”, destinate protejării trupelor și teritoriului. Aici sunt incluse PATRIOT, sistem de apărare antiaeriană și antirachetă cu rază mare, SHORAD-VSHORAD (Short/Very Short Range Air Defense), sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă, și MANPAD (Man-Portable Air-Defense System), sistem antiaerian portabil utilizat de un singur militar.

Tot în această categorie se află MSAM (Medium-range Surface-to-Air Missile), sistem de rachete sol-aer cu rază medie, C-RAM (Counter Rocket, Artillery, Mortar), destinat interceptării rachetelor, proiectilelor de artilerie și loviturilor de aruncător aflate în zbor, precum și C-UAS (Counter Unmanned Aircraft Systems), sisteme de contracarare a dronelor. Lista este completată de echipamente de protecție CBRN împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare și de sisteme de apărare cibernetică.

A treia categorie o reprezintă capabilitățile de consultare, comandă și control, „C3”. Aceasta cuprinde infrastructura și sistemele necesare conducerii operațiunilor. Printre acestea se află PC Bg, Punctul de Comandă la nivel de brigadă, reprezentând infrastructura mobilă de la care comandanții conduc o brigadă, și SICIB, Sistemul Integrat de Comunicații și Informatică pentru Batalion, care asigură conectarea digitală a unităților de nivel batalion.

În aceeași categorie se regăsește SBAMD-TC, Centrul de operații tactice al sistemului de rachete sol-aer cu bătaie medie, elementul de comandă al bateriilor SBAMD, precum și un satelit militar propriu de comunicații.

A patra categorie este reprezentată de capabilitățile de informații, „Inform”. Aceasta include sistemele destinate culegerii și transmiterii informațiilor, printre care se află senzorii ISR (Intelligence, Surveillance, Reconnaissance), utilizați pentru informații, supraveghere și recunoaștere.

Sunt incluse și sisteme UAS din toate clasele, de la drone tactice de dimensiuni mici până la aparate de mare altitudine, precum și UGS (Unattended Ground Sensors), senzori terestri amplasați într-o zonă și care transmit automat date. GSR (Ground Surveillance Radar), radarele pentru supravegherea terestră, alte radare, sistemele pasive de detecție, care identifică ținte fără să emită propriul semnal și sunt astfel mai greu de detectat, precum și sateliții ISR pentru culegerea de informații și supraveghere fac parte din aceeași categorie.

A cincea categorie este reprezentată de capabilitățile de proiecție, „Project”. Aceasta privește transportul strategic al forțelor și include avioanele C-130H și C-27J Spartan, utilizate pentru transportul rapid al trupelor și echipamentelor.

A șasea categorie este cea a capabilităților de susținere, „Sustain”, care se referă la logistică. În această zonă sunt incluse elicoptere multifuncționale și platforme de transport auto multifuncționale, pe roți, destinate aprovizionării și mentenanței.

MApN precizează că inițierea și derularea programelor de înzestrare trebuie sincronizate astfel încât capabilitățile prioritare să fie dezvoltate coordonat, nu separat.

Ce programe de înzestrare sunt deja în derulare?

O parte dintre programele de înzestrare incluse în plan nu sunt noi, ci se află deja în execuție și beneficiază de resurse financiare angajate.

Printre acestea se numără sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare HSAM – PATRIOT (High to medium Surface-to-Air Missile), sistemul american de apărare antiaeriană și antirachetă comandat de România în mai multe loturi.

Pe lista programelor aflate deja în execuție se află și transportorul blindat pentru trupe TBT 8×8 – PIRANHA 5, Etapa I, reprezentând prima tranșă a blindatelor pe roți.

Un alt program este sistemul MLRS – HIMARS (Multiple Launch Rocket System), un sistem de artilerie cu rachete cu lansare multiplă, montat pe camion. România are în derulare programul pentru avionul multirol F-35, avion de vânătoare-bombardament de generația a cincea produs de Lockheed Martin.

În aceeași categorie intră sistemul de obuzier de calibru 155 mm și programul pentru tancul principal de luptă.

România primește 16,68 miliarde de euro prin SAFE. Ce arme și echipamente vor fi finanțate?

Pe lângă programele naționale aflate în derulare, o parte importantă a înzestrării din perioada următoare va fi susținută prin SAFE – Security Action for Europe, instrumentul Uniunii Europene prin care sunt finanțate, sub formă de împrumuturi, investițiile în industria de apărare a statelor membre.

MApN precizează că România are planificate 22 de proiecte SAFE. Dintre acestea, 14 au fost deja semnate, iar celelalte opt, derulate în comun cu alte state, urmează să fie semnate în cursul acestui an.

Printre proiectele SAFE se află MANPAD, un sistem de rachete antiaeriene portabile, cu rază foarte scurtă, lansat de un singur militar de pe umăr, precum și sisteme mini-UAS, clasa I, reprezentând drone mici, de nivel tactic, din categoria cea mai ușoară a clasificării NATO. În program sunt incluse și platforme de transport multifuncționale, pe roți, respectiv vehicule logistice destinate transportului trupelor și materialelor, precum și sistemul de armament individual de tip NATO, cu arme de infanterie aliniate la standardele Alianței.

România va utiliza fonduri SAFE și pentru Mașina de Luptă a Infanteriei pe șenile (MLI), un blindat destinat transportului și sprijinului de foc pentru infanterie, precum și pentru un sistem de simulare reală integrat, destinat antrenamentului și recreării, în condiții controlate, a unor scenarii de luptă apropiate de realitate.

Pe lista proiectelor se află SkyRanger, un sistem mobil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune (VSHORAD), cu capabilități de contracarare a dronelor (C-UAS), montat pe un vehicul blindat. Este inclus și SkyNex, un sistem artileristic de apărare aeriană cu bază la sol, mobil, capabil să contracareze drone (C-UAS), dar și rachete, proiectile de artilerie sau mine de aruncător (C-RAM).

Un alt proiect este SBAMD-MR, sistem de rachete sol-aer cu bătaie medie (Medium Range), alături de SBAMD-TC, centrul de operații tactice și elementul de comandă și control al sistemului SBAMD. România are în vedere și Radar Gap Filler, un radar destinat acoperirii zonelor rămase neacoperite între celelalte radare din rețeaua de supraveghere aeriană.

În domeniul naval sunt incluse OPV, navă de patrulare maritimă (Offshore Patrol Vessel), și NSM (Naval Strike Missile), o rachetă antinavă de fabricație norvegiană, lansabilă de pe nave sau de pe uscat.

Un alt proiect vizează Millennium Gun, calibru 35 mm, sistem de apărare antiaeriană cu rază foarte apropiată, dotat cu un tun automat de 35 mm și capabil să contracareze drone (C-UAS), precum și proiectile de artilerie sau rachete (C-RAM). În cadrul SAFE sunt prevăzute și vedete de intervenție pentru scafandri, ambarcațiuni rapide destinate scafandrilor militari.

Lista include și un sistem de lovire cu muniții de tip loitering, respectiv muniții inteligente care pot rămâne deasupra unei zone-țintă înainte de a lovi, cunoscute și sub denumirea de „drone kamikaze”. De asemenea, sunt prevăzute elicoptere multi-misiune, capabile să îndeplinească mai multe tipuri de misiuni, inclusiv transport, evacuare medicală și sprijin de foc.

În domeniul digital, proiectele SAFE includ o soluție informatică pentru sistemul integrat C4ISR. Aceasta reprezintă sistemul software care conectează comanda, controlul, comunicațiile, calculatoarele, informațiile, supravegherea și recunoașterea (Command, Control, Communications, Computers, Intelligence, Surveillance and Reconnaissance), constituind infrastructura digitală integrată a forțelor armate.

Fondurile europene vor fi utilizate și pentru lovituri de calibru 35 mm destinate sistemelor Oerlikon și Skyranger, inclusiv muniția AHEAD (Advanced Hit Efficiency And Destruction), programabilă să elibereze în aer, înainte de impact, un nor de proiectile mici și destinată în special combaterii dronelor și a altor ținte mici și rapide.

Un proiect distinct prevede achiziția, prin NSPA (NATO Support and Procurement Agency), a loviturilor de calibru 35 mm pentru sistemele Oerlikon și Skyranger. NSPA este agenția NATO prin care statele membre pot cumpăra în comun echipamente și muniție.

Printre proiectele SAFE se mai numără Centre de Operațiuni de Securitate (SOC) și centre de date mobile, respectiv o infrastructură IT&C flexibilă care include centre Security Operations Centers pentru monitorizarea și protejarea securității cibernetice a rețelelor informatice.

Un alt proiect vizează sisteme de drone produse în colaborare și destinate Ucrainei. Acesta presupune producția comună de drone, al căror rezultat este destinat sprijinului acordat Ucrainei.

România beneficiază, prin instrumentul SAFE, de o sumă totală de 16,68 miliarde de euro alocată de Comisia Europeană. Din această sumă, aproximativ 9,7 miliarde de euro revin Ministerului Apărării Naționale.

Pentru utilizarea eficientă a acestor fonduri, MApN arată că este necesară o creștere graduală, prin legea bugetului de stat pe 2027, a alocațiilor bugetare pentru apărare în perioada 2027-2030.

Finanțarea europeană trebuie, astfel, completată de resurse naționale suplimentare pentru ca proiectele să poată fi derulate la timp.