Rareș Bogdan avertizează asupra ETS 2 și a costurilor pentru carburanți și încălzire: „Trebuie intervenit”

Europarlamentarul Rareș Bogdan avertizează asupra efectelor pe care sistemul european ETS 2 le-ar putea avea asupra costurilor carburanților și încălzirii. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta susține că evoluția prețurilor certificatelor de carbon poate ajunge să fie transferată către consumatori și anunță o bătălie politică în Parlamentul European pentru modificarea mecanismului.

Rareș Bogdan amintește că decizia privind extinderea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii către clădiri și transportul rutier a fost adoptată în 2023. Europarlamentarul leagă discuția actuală de creșterea puternică a prețurilor carburanților și susține că este necesară o intervenție asupra mecanismului.

„Strasbourg – Cronica unei bombe sociale anunțate: cum a fost amorsată taxa ETS 2 și ce bătălie disperată se dă marți în plen. În 2023, când benzina la noi era 6,6 lei, Parlamentul European a votat o Directivă care prevedea introducerea, din 2027, a unei taxe pe fiecare tonă de carburanți vânduți la pompă și combustibili pentru încălzire (gaz, păcură, motorină). Comisia Europeană nu i-a spus „taxă”, ci „certificat de emisii”, dar a promis că nu va depăși 45 de euro/tonă. Între 2025 și 2026 am fost lăsați într-o fază-fantomă, de simplă raportare pe hârtie. Doar că acum, carburanții au explodat, deci trebuie intervenit.”

Rareș Bogdan susține că impactul va ajunge în prețurile plătite de consumatori

Europarlamentarul explică mecanismul prin obligația furnizorilor de combustibili de a achiziționa certificate de carbon. Potrivit prezentării sale, prețul certificatelor nu este fix, ci este determinat prin tranzacționare.

Rareș Bogdan susține că firmele vor transfera costurile asociate certificatelor către consumatori. În acest scenariu, impactul ar urma să fie resimțit atât la alimentarea autoturismelor, cât și în facturile pentru încălzire.

„Ca să vândă 1.000 de litri de carburant sau gazul pentru iarnă, furnizorii sunt obligați de UE să cumpere de la bursă un „bilet de voie” pentru poluare. Un certificat de carbon. Prețul nu e fix, ci se tranzacționează liber, ca grâul sau aurul. Pierde firma vreun ban? Nici vorbă! Costul biletului se descarcă automat pe bonul fiscal de la pompă și pe factura de încălzire a populației.”

În postarea sa, europarlamentarul pune sub semnul întrebării și nivelul de 45 de euro pe tonă menționat în legătură cu mecanismul. El invocă estimări potrivit cărora prețul certificatelor ar putea ajunge la valori considerabil mai mari.

„Doar că „plafonul” a fost o iluzie. Studiile independente oficiale, de exemplu cel făcut de Bloomberg, arată crudul adevăr: dacă cererea de combustibil e mare, bursa scapă de sub control, iar prețul real riscă să sară la 78 sau chiar peste 100 de euro pe tonă, dublând scumpirea la pompă!”

Rareș Bogdan: 19 state, printre care și România, au protestat

Europarlamentarul afirmă că 19 state, inclusiv România, au contestat actuala construcție a mecanismului la nivel european. Potrivit acestuia, Comisia Europeană a venit în Parlamentul European cu un proiect pentru modificarea Rezervei de piață.

Rareș Bogdan susține că, la nivelul Comisiei de Mediu a Parlamentului European, au fost propuse amendamente care ar permite introducerea mai rapidă pe piață a certificatelor atunci când prețurile cresc puternic. O altă propunere menționată vizează posibilitatea ca statele membre să excludă clădirile rezidențiale din mecanism.

În cazul carburanților, europarlamentarul afirmă că Executivul european nu acceptă o asemenea exceptare și leagă această poziție de obiectivul tranziției către transportul electric.

„19 state, printre care și România, au protestat deja la Comisia Europeană, care a fost nevoită să vină în Parlament cu un proiect de modificare a Rezervei de piață, recunoscând indirect că sistemul e defect. În Comisia de Mediu, raportorul EPP a încercat să salveze ceva, prin amendamente care să forțeze Comisia să pună pe piață rapid certificate, dacă prețul sare în aer, precum și să permită statelor membre să scoată clădirile rezidențiale din mecanism. La carburanți, însă, Comisia Europeană refuză orice scutire, deoarece vrea să forțeze trecerea la electric.”

Disputa ar urma să continue după votul Parlamentului European

După votul Parlamentului European, dosarul ar urma să intre în negocierile cu Consiliul UE, potrivit explicațiilor oferite de Rareș Bogdan. Europarlamentarul vorbește despre posibilitatea formării unei minorități de blocaj pentru oprirea sau modificarea actului normativ.

El susține că pentru o asemenea minoritate ar fi necesare cel puțin patru state membre care să reprezinte mai mult de 35% din populația Uniunii Europene. Rareș Bogdan critică și procedura legislativă folosită pentru dosar, pe care o consideră o modalitate de evitare a posibilității unui veto.

„După votul din Parlament vor fi negocieri cu Consiliul UE. Aici, singura șansă de a opri sau rescrie actul normativ este constiturea unei minorități de blocaj (adică minim 4 state membre, care să reprezinte peste 35% din populația UE). De ce? Pentru că există o șmecherie a Comisiei Europene: a împins dosarul în procedură ordinară, unde trebuie vot cu majoritate calificată. Iar asta exact ca să ocolească un veto, care, potrivit Tratatelor, poate fi introdus la dispoziții de natură fiscală. Ceea ce Comisia nu recunoaște că ar fi certificatul de poluare. Poftim??”

Alte dosare aflate pe agenda plenului

Rareș Bogdan a prezentat și o serie de alte subiecte care urmează să fie discutate la Strasbourg. Printre acestea se numără măsurile împotriva concurenței neloiale din afara Uniunii Europene, cu referire la oțel, îngrășăminte, ciment, aluminiu, energie și hidrogen produse cu emisii peste standardele europene.

Europarlamentarul menționează și un fond de decarbonizare destinat finanțării tehnologiilor mai curate în industrie, precum și schimbări în domeniul achizițiilor publice. În cazul licitațiilor pentru spitale, școli sau drumuri, acesta arată că atribuirea contractelor nu ar mai urma să se bazeze exclusiv pe criteriul celui mai mic preț, urmând să conteze și calitatea și siguranța.

Pe agendă se mai află, potrivit postării, o vamă digitală comună la frontierele UE, sprijin pentru fermierii afectați de secetă și pentru intervențiile pompierilor la incendiile de pădure, precum și măsuri referitoare la conturile false și fermele de boți de pe rețelele sociale.

Rareș Bogdan enumeră și măsuri destinate tinerilor sub 30 de ani, stabilității monedei euro, protecției lucrătorilor sezonieri și simplificării achizițiilor în domeniul securității și apărării. Agenda indicată de acesta mai cuprinde atacurile hibride ale Rusiei împotriva statelor UE, strategia pentru bolile cardiovasculare, bugetul pentru 2027 și măsuri pentru protejarea copiilor și tinerilor în mediul online.