Moody’s confirmă perspectiva negativă pentru România. Adrian Negrescu: „România nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere”

România a evitat retrogradarea în categoria „junk”, însă decizia agenției de rating Moody’s de a menține perspectiva negativă transmite un semnal de avertizare pentru perioada următoare. Economistul Adrian Negrescu consideră că verdictul agenției nu reprezintă un câștig pentru țară, ci doar evitarea unui scenariu mult mai grav, iar următoarele 12 luni vor fi decisive pentru stabilitatea financiară și credibilitatea României în fața investitorilor.

Potrivit analizei publicate de Adrian Negrescu, menținerea perspectivei negative la toate cele trei mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și S&P – plasează România într-o situație rar întâlnită în rândul statelor membre ale Uniunii Europene și pune presiune pe viitorul guvern să accelereze reformele economice și administrative.

Adrian Negrescu: „România nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere”

În analiza sa, economistul explică faptul că scenariul confirmat de Moody’s era cel anticipat de piețe și că principalul efect al deciziei este evitarea unei retrogradări care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului.

„Confirmarea venită de la Moody’s, în această seară, era scenariul de bază. În esență, România nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere.

Dincolo de aspectele pozitive ale deciziei – am evitat Junk-ul cu consecințele de rigoare – perspectiva negativă confirmată de Moody’s este, în limbajul agențiilor, un avertisment cu termen: probabilitatea unei retrogradări în următoarele 12-24 de luni rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătățiri.”

Economistul atrage atenția că România se află într-o poziție delicată din perspectiva evaluărilor externe.

„România are acum perspectivă negativă la toate cele trei agenții majore simultan — Fitch, Moody’s și S&P — o configurație rară pentru un stat membru al Uniunii Europene.”

Moody’s pune accent pe instabilitatea politică

În opinia lui Adrian Negrescu, unul dintre motivele principale invocate de Moody‘s pentru menținerea perspectivei negative îl reprezintă contextul politic din ultimele luni.

„Motivul principal pentru menţinerea perspectivei negative este unul eminamente politic. Moody’s notează că moţiunea de cenzură adoptată în mai a dus la căderea guvernului, iar fragmentarea din Parlament a întârziat formarea unui nou executiv, după două încercări eşuate.

Agenţia porneşte de la premisa că un guvern va fi instalat după vacanţa de vară şi subliniază că acesta trebuie să funcţioneze de la începutul toamnei pentru ca bugetul pe 2027 să poată fi adoptat până la finalul acestui an. Alegerile parlamentare anticipate sunt considerate improbabile, România nemaiorganizând aşa ceva după 1989.”

Analistul descrie concluziile agenției drept o evaluare obiectivă a situației politice.

„O radiografie seacă, realistă, a unei scene politice în care pare că doar discursul cu iz electoral contează.”

Legile PNRR, unul dintre puținele semnale pozitive

Adrian Negrescu apreciază că adoptarea unor acte normative necesare pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență a contribuit la reducerea percepției negative din partea investitorilor.

„Singura veste bună, de pe scena politică, vine din Parlament acolo unde adoptarea legilor PNRR au mai salvat din această percepție negativă a investitorilor.”

Potrivit economistului, următoarea evaluare importantă va avea loc în luna octombrie.

„Următorul test este evaluarea S&P Global Ratings, programată pe 2 octombrie 2026. Până atunci, statul își pregătește finanțarea sub protecția minimă a calificativului investment grade — o protecție care funcționează, dar care se plătește scump.”

România trebuie să reducă deficitele și să accelereze reformele

În analiza sa, Adrian Negrescu avertizează că, deși România și-a păstrat calificativul recomandat investițiilor, piețele financiare tratează deja țara ca pe un emitent cu risc ridicat.

„Aceasta este realitatea de după verdictul de astăzi: România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi.

Ieșirea din perspectiva negativă cere, în termenii agențiilor, reducerea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent, susținută de revenirea creșterii economice — trei condiții care, în 2026, se contrazic reciproc.”

Economistul consideră că perioada următoare va fi decisivă pentru direcția economică a țării și lansează o serie de întrebări privind capacitatea viitorului executiv de a implementa reforme profunde.

„Vom avea un guvern capabil să vină cu un program coerent de reforme, cu targete foarte clare, capabil să reducă deficitul bugetar spre 5% în 2027? Va exista voință pe scena politică pentru restructurarea aparatului public, a companiilor de stat falimentare, a modului în care este administrată România și sunt cheltuiți banii publici?

Avem o fereastră de maxim 1 an de zile în care putem restructura din temelii România. Un an în care ar trebui să vedem, printre altele, reforma administrativă – o condiție esențială pentru restructurarea cheltuielilor publice. Este capabilă clasa politică să acționeze în interesul național?”