Profesorii ar putea primi o creștere salarială majoră din septembrie 2027. Dragoș Pîslaru: Varianta pe o voi prezenta este de nerefuzat din punctul meu de vedere
SURSA FOTO: Dreamstime - Dragoș Pîslaru
Noua grilă de salarizare prevăzută de legea salarizării ar putea fi aplicată în sectorul educației începând cu 1 septembrie 2027 și ar urma să aducă o creștere importantă a veniturilor profesorilor, potrivit unui anunț făcut de Dragoș Pîslaru.
Dragoș Pîslaru spune că profesorii ar putea primi o creștere salarială majoră din septembrie 2027
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, susține că a fost identificată o formulă prin care impactul financiar al majorărilor să fie distribuit pe mai mulți ani, fără ca statul să facă promisiuni pentru sume care nu sunt acoperite de buget.
„Dacă dumnealor ar accepta că nu mai merg pe promisiuni și pe alte chestii în 2028 și mergem că avem o grilă, grila pe care și-o doresc din 1 septembrie, atunci impactul este de o pătrime, pe 2027”, a declarat Pîslaru la B1 TV.
În condițiile unui buget de aproximativ 12 miliarde de lei, Pîslaru a explicat că una dintre soluțiile analizate este aplicarea noii grile de salarizare la începutul anului școlar, și nu de la 1 ianuarie. În acest fel, impactul bugetar în primul an ar fi limitat.
Dacă noua grilă ar intra în vigoare de la 1 septembrie 2027, impactul financiar din 2027 ar reprezenta aproximativ un sfert din cel aferent unui an întreg. Efectul integral al majorărilor salariale s-ar vedea ulterior.
„În 2028 noi găsisem o modalitate de a amâna implementarea premiilor de performanță pentru toată lumea, pentru ca să facem loc eventual unei creșteri pe zona de educație, lucruri pe care le putem face în continuare, și atunci, practic, anualizarea acestui efect major, printr-o grilă mult mai avantajoasă pentru educație, se preia în 2028 și se atenuează final în 2029”, a declarat Pîslaru la B1 TV.
Cum ar urma să fie distribuit impactul bugetar
Pentru anul 2028, ministrul a explicat că a fost identificată o variantă prin care implementarea premiilor de performanță pentru toată lumea să fie amânată, astfel încât să fie creat spațiu bugetar pentru o eventuală creștere în educație.
Potrivit planului prezentat de Pîslaru, anualizarea efectului major al noii grile, considerată mult mai avantajoasă pentru sectorul educației, ar fi preluată în 2028 și ar urma să fie atenuată până în 2029.
Ministrul Muncii a insistat că nu intenționează să anunțe majorări salariale care nu au acoperire financiară. El a susținut că formula identificată după o perioadă intensă de analiză permite evitarea unor promisiuni privind sume care nu există în buget.
„După nopți nedormite, am găsit o formulă care părea inițial aproape neverosimilă, pentru că n-aveai cum să promiți unor oameni niște sume pe care nu le ai în buget și eu nu voi face promisiuni pe sume pe care nu le avem”, a mai spus Pîslaru.

Bugetul de 12,1 miliarde de lei depinde de măsuri suplimentare
Pîslaru a precizat că atingerea anvelopei financiare de 12,1 miliarde de lei nu este încă sigură. Pentru acoperirea diferenței dintre cele 8 miliarde de lei disponibile și nivelul de 12,1 miliarde de lei sunt necesare măsuri suplimentare, care trebuie acceptate și inițiate de partidele politice.
Ministrul a arătat că această diferență rămâne în continuare în discuție și depinde de deciziile formațiunilor politice.
„Să nu uităm că noi acum avem niște măsuri pe care trebuie să partidele politice să le accepte și să le inițieze și pentru diferența între 8 miliarde și 12,1 miliarde. Deci, cumva, asta rămâne în continuare pe masă”, a afirmat acesta.
În opinia sa, în cazul în care efortul bugetar necesar va fi realizat, noua lege a salarizării trebuie să contribuie la rezolvarea unor probleme importante atât din educație, cât și din sănătate. Pîslaru consideră că varianta pe care intenționează să o prezinte partidelor ar trebui să fie acceptată de aceste două sectoare.
„Vă spun cu tot simțul posibil de răspundere, este că acum varianta pe care le voi prezenta partidelor este de nerefuzat din punctul meu de vedere de către sectoarele de educație și sănătate”, a spus ministrul interimar.
Pîslaru spune că noua formulă ar urma să corecteze inclusiv unele dintre efectele măsurilor adoptate în 2025
Dragoș Pîslaru nu a prezentat valoarea concretă a salariului pe care ar urma să îl primească un profesor cu 25 de ani de vechime. Ministrul a explicat că anunțarea unei sume înaintea negocierilor ar putea genera polemici.
El a precizat însă că noua formulă ar urma să corecteze inclusiv unele dintre efectele măsurilor adoptate în 2025. Printre schimbările avute în vedere se află reașezarea plății cu ora la un nivel considerat mai rezonabil.
„Reașează plata cu ora la un venit mai rezonabil, dar mai ales oferă o grilă în care te duci cu salariul profesorului de la 25 de ani la un nivel cât de cât acceptabil pentru un sistem de educație care se uită și în comparație cu celelalte familii ocupaționale”, a declarat Pîslaru.
Totodată, noua grilă ar trebui să ducă salariul unui profesor cu 25 de ani vechime la un nivel considerat acceptabil pentru sistemul de educație, inclusiv prin raportare la celelalte familii ocupaționale.
Varianta preferată de ministru presupune menținerea veniturilor actuale până în toamna anului 2027. În acest scenariu, de la 1 septembrie 2027, odată cu începerea noului an școlar, profesorii ar urma să treacă direct la noua grilă de salarizare.
Pîslaru susține că schimbarea nu ar reprezenta doar o reașezare a grilei, ci o creștere salarială majoră pentru sectorul educației. Astfel, profesorii ar urma să păstreze veniturile actuale până la începutul noului an școlar, după care să beneficieze de noua formulă de salarizare.
„Mai bine, de la 1 septembrie, când începe anul școlar, măcar știi că stai până atunci cu ce ai acum în plată, nu mai dăm peste cap lucrurile, dar de la 1 septembrie intri pe o grilă care reprezintă, atenție, nu mai discutăm de o reașezare, discutăm de o creștere salarială majoră în grila de educație”, a completat Pîslaru.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.