O decizie a Tribunalului București provoacă turbulențe în PNL. Dan Andronic: Ilie Bolojan a vrut să transforme PNL în jucăria lui

Jurnalistul Dan Andronic a publicat în Evenimentul Zilei un articol în care susține că o decizie a Tribunalului București produce efecte importante asupra situației juridice din Partidul Național Liberal și blochează, cel puțin temporar, aplicarea unor decizii adoptate recent la nivelul conducerii partidului.

De ce instanța a dat dreptate liberalilor eliminați de Ilie Bolojan

Potrivit informațiilor prezentate de Dan Andronic pe EVZ, prin Sentința Civilă nr. 965, pronunțată la data de 1 iulie 2026, Tribunalul București a admis în parte cererea de ordonanță președințială formulată de un grup de lideri liberali, printre care Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Alina Gorghiu. Instanța a dispus suspendarea provizorie a Hotărârii Consiliului Național Extraordinar nr. 01/2026.

Deși hotărârea instanței vizează formal deciziile adoptate în cadrul Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie 2026, articolul susține că efectele acesteia se extind asupra Congresului Extraordinar desfășurat la 21 iunie 2026, în cadrul căruia a fost instalată o nouă conducere și au fost adoptate măsuri care vizau sancționarea sau excluderea unor contestatari.

„Ilie Bolojan a vrut să transforme PNL în jucăria lui. Punându-și fidelii în funcții de conducere, eliminându-i pe cei care contestau deciziile. A reușit parțial, dar a încălcat legea.

O decizie a Tribunalului București, consultată de EVZ, trimite unde de șoc în interiorul Partidului Național Liberal  și blochează, cel puțin temporar, efectele juridice ale ultimelor mișcări de la vârful partidului.

Iată cum explică instanța decizia luată, în exclusivitate pentru cititorii EVZ.

Prin Sentința Civilă nr. 965 pronunțată pe 1 iulie 2026, instanța a admis în parte cererea de ordonanță președințială formulată de o grupare importantă de lideri liberali, printre care Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Alina Gorghiu, dispunând suspendarea provizorie a Hotărârii Consiliului Național Extraordinar (CNE) nr. 01/2026.

Deși, tehnic, instanța s-a pronunțat asupra deciziilor Consiliului Național din 19 iunie, miza reală și efectul de bumerang al acestei sentințe privesc direct validitatea și supraviețuirea juridică a Congresului Extraordinar (CONE). Cel desfășurat pe 21 iunie 2026, cel care instalase o nouă conducere și aprobase excluderea sau sancționarea contestatarilor”, a scris Dan Andronic.

Disputa internă a apărut pe fondul unor neînțelegeri privind autoritatea exercitată de Ilie Bolojan

Conform sursei citate, disputa internă a apărut pe fondul unor neînțelegeri privind autoritatea exercitată de Ilie Bolojan și în contextul desemnării lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Pentru soluționarea conflictului, conducerea partidului a convocat un Consiliu Național Extraordinar la 19 iunie, urmat, după numai două zile, de un Congres Extraordinar.

Argumentul principal invocat de reclamanți și reținut de instanță a fost că Hotărârea CNE nr. 01/2026 a stabilit organizarea Congresului și regulile privind depunerea candidaturilor în baza unui proiect de statut care nu fusese încă aprobat și nu intrase în vigoare. Astfel, potrivit analizei juridice prezentate, regulile aplicate au fost fundamentate pe un text care nu avea, la acel moment, existență juridică, forma oficială în vigoare fiind cea adoptată în anul 2025.

Instanța a reținut că proiectul de statut modificat a fost pus în aplicare prin Hotărârea nr. 1/2026 înainte de a fi adoptat ca propunere de către Consiliul Național Extraordinar prin Hotărârea nr. 2/2026.

„Conflictul a explodat în contextul unor neînțelegeri majore privind autoritatea lui Ilie Bolojan și modul în care acesta a decis prelungirea crizei politice. Era vorba desemnarea unui prim-vicepreședinte, Adrian Veștea, pentru funcția de prim-ministru.

În încercarea de a tranșa rapid disputa, fidelii lui Ilie Bolojan au convocat un Consiliu Național Extraordinar pe 19 iunie, urmat fulgerător, în doar 48 de ore, de un Congres Extraordinar pe 21 iunie.

Argumentul central al reclamanților, validat de magistrați în analiza legală, a fost unul de o ilegalitate flagrantă: Hotărârea CNE nr. 01/2026 a organizat Congresul și regulile de depunere a candidaturilor după un proiect de Statut care la acel moment nu era nici aprobat și nici în vigoare.

Practic, regulile jocului au fost schimbate în baza unui text care juridic nu exista încă, forma oficială în vigoare fiind cea aprobată în anul 2025”, a mai scris jurnalistul.

Suspendarea Hotărârii CNE nr. 01/2026 afectează fundamentul juridic al întregului Congres Extraordinar din 21 iunie

Potrivit interpretării prezentate în articol, suspendarea Hotărârii CNE nr. 01/2026 afectează fundamentul juridic al întregului Congres Extraordinar din 21 iunie. Suspendarea actului prin care a fost convocat și organizat congresul conduce, în această interpretare, la lipsirea de suport legal a actelor subsecvente, inclusiv a hotărârilor adoptate în cadrul congresului.

În timpul Congresului Extraordinar, unor lideri din vechea conducere, precum Lucian Bode, Rareș Bogdan și Adrian Veștea, li s-ar fi solicitat demisia, existând inclusiv perspectiva excluderii din partid. Tribunalul a apreciat că există un caracter de urgență, întrucât reclamanții riscau să fie eliminați din partid în baza unui șir de decizii contestate. Ca urmare a suspendării dispuse, procedurile de excludere au fost blocate temporar.

De asemenea, Tribunalul București a arătat că suspendarea provizorie menține, până la soluționarea definitivă a litigiului, cadrul statutar existent înainte de Congresul din 21 iunie 2026. În aceste condiții, noua structură de conducere și deciziile acesteia privind schimbările la nivelul filialelor locale se află într-o situație juridică incertă și nu pot produce efecte imediate.

Instanța a respins însă cel de-al doilea capăt de cerere, referitor la suspendarea Hotărârii CNE nr. 02/2026, prin care proiectul noului statut fusese trimis spre ratificare. Potrivit motivării prezentate, reclamanții nu au furnizat suficiente probe privind eventualele probleme de cvorum sau erorile tehnice invocate în legătură cu ședința desfășurată online.

„Proiectul statutului modificat a fost pus în aplicare prin Hotărârea nr. 1/2026 chiar înainte ca el să fie măcar adoptat ca propunere de Consiliul Național Extraordinar prin Hotărârea nr. 2/2026.

Din perspectivă juridică, suspendarea Hotărârii CNE nr. 01/2026 acționează ca o „mină” plasată la temelia întregului Congres din 21 iunie.

Iată cum decizia instanței anulează, în fapt, efectele practice ale Congresului: Hotărârea suspendată este chiar actul de convocare și organizare a Congresului Extraordinar. Suspendându-se actul-mamă, toate actele subsecvente, respectiv hotărârile adoptate de Congres, își pierd suportul legal.

În cadrul Congresului, se ceruse demisia liderilor din vechea gardă, Bode, Bogdan, Veștea etc. sub amenințarea excluderii. Instanța a recunoscut caracterul de urgență tocmai pentru că reclamanții riscau să fie eliminați din partid în baza unui lanț de decizii viciate. Prin această suspendare, procedurile de excludere sunt înghețate.

Tribunalul a subliniat că suspendarea provizorie menține, până la soluționarea definitivă a procesului de fond, cadrul statutar anterior Congresului din 21 iunie 2026. Acest lucru înseamnă că noua structură centrală și deciziile sale privind înlăturarea șefilor de filiale locale devin incerte și lipsite de aplicabilitate imediată”, subliniat Dan Andronic.

Partidul Național Liberal are posibilitatea de a formula apel în termen de cinci zile

Cu toate acestea, potrivit articolului publicat de Dan Andronic, respingerea celui de-al doilea capăt de cerere nu modifică efectele suspendării Hotărârii nr. 01/2026, care a dus la blocarea mecanismului prin care conducerea partidului încercase să implementeze rapid schimbările de la vârful formațiunii.

Decizia Tribunalului București nu este definitivă, iar Partidul Național Liberal are posibilitatea de a formula apel în termen de cinci zile. Până la pronunțarea unei instanțe superioare sau până la soluționarea dosarului de fond nr. 26127/3/2026, aflat pe rolul Secției a V-a Civilă, situația juridică internă a PNL rămâne neclară.

„Este important de menționat că Tribunalul București a respins cel de-al doilea capăt de cerere, cel referitor la suspendarea Hotărârii CNE nr. 02/2026, prin care se trimisese proiectul noului Statut spre ratificare.

Instanța a considerat că reclamanții nu au adus suficiente dovezi la acest capitol privind viciile de cvorum sau erorile tehnice din cadrul ședinței online.

Totuși, respingerea secundară nu salvează Congresul. Deoarece primul capăt de cerere a fost admis, întregul mecanism accelerat, prin care s-a încercat preluarea completă a puterii și epurarea contestatarilor în 48 de ore, a fost paralizat.

Decizia nu este definitivă, pârâtul, Partidul Național Liberal, având drept de apel în termen de 5 zile.

Până la o decizie a instanței superioare sau până la soluționarea dosarului de fond (nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Secției a V-a Civilă), PNL intră într-o zodie a bicefalismului juridic.

Pe de o parte, există o conducere instalată de un congres ale cărui decizii sunt acum lipsite de fundament legal, iar pe de altă parte, vechii lideri își recuperează provizoriu protecția drepturilor statutare”, a conchis jurnalistul.