Alegeri anticipate în septembrie? Șeful AEP explică de ce actuala lege ar putea fi o problemă

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a declarat că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție, însă procesul ar necesita modificări ale legislației electorale.

Scenariul alegerilor anticipate prinde contur: ce spune șeful AEP despre termenul de trei luni

Oficialul a explicat la Digi24 că actualul cadru legal trebuie adaptat pentru ca un eventual scrutin anticipat să se desfășoare fără încălcarea drepturilor electorale. Discuțiile despre alegeri anticipate apar în contextul în care partidele din fosta Coaliție nu au ajuns la o înțelegere privind formula politică dorită de președintele României. Nicușor Dan nu exclude această variantă, deși a precizat că nu vede utilitatea unui astfel de scenariu.

Întrebat dacă organizarea unor alegeri parlamentare anticipate începând din luna septembrie este posibilă, Adrian Țuțuianu a afirmat că „dacă se va ajunge la o situație de blocaj politic și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție, evident că se pot organiza alegeri parlamentare anticipate”.

Președintele AEP a precizat că instituția a analizat prevederile legale existente, precum și implicațiile administrative și logistice ale unui asemenea proces electoral. El a menționat că analiza realizată de AEP nu are legătură cu interesele vreunui partid politic.

„Am văzut că sunt și jurnaliști, diverși comentatori în spațiul public care au asociat comentariile noastre și opiniile noastre unor dorințe ale unor anumite partide. Nu are nicio legătură”, a menționat Adrian Țuțuianu.

Termenele electorale ar necesita ajustări legislative

Șeful AEP a explicat că pentru organizarea unui scrutin anticipat este necesar un act normativ care să permită derogări de la prevederile Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților. Potrivit acestuia, actualele termene sunt stabilite pentru alegeri desfășurate la termen, nu pentru un calendar electoral accelerat.

„Ceea ce noi am arătat în comunicarea publică este faptul că sunt implicații juridice, administrative și logistice care trebuie analizate. Este nevoie de un act normativ care să stabilească termene derogatorii de la legea 208 pe 2015. Un asemenea act normativ ar însemna fie o ordonanță de urgență – acest Guvern nu poate adopta ordonanță de urgență – fie un proiect de lege care să fie trecut într-o manieră foarte rapidă prin ambele camere și să ajungă rapid la promulgare. Aceasta din perspectiva termenelor și modificării legislației”, a mai explicat președintele AEP.

Adrian Țuțuianu a arătat că, în cazul în care se ajunge la decizia organizării alegerilor anticipate, partidele politice trebuie să contribuie la stabilirea rapidă a unui cadru legislativ. El a menționat că procedurile electorale ar trebui desfășurate într-un interval mai scurt decât cel prevăzut în mod obișnuit.

„Suntem în blocaj. Dar dacă se ajunge la concluzia că soluția va fi alegerile anticipate, apelul meu este la întreaga clasă politică să convenim termenii unui act normativ, să-l punem pe masă și să-l trecem rapid prin Parlament, ca să creăm cadrul normativ necesar. Și în al doilea rând, avem de adoptat patru-cinci hotărâri de guvern. Ele vor trebui adoptate foarte rapid, iar în loc de 90 de zile, cât ar fi, să spunem, calendarul obișnuit, probabil că ar trebui să ne încadrăm undeva în 75 de zile cu toate operațiunile electorale”, a punctat Adrian Țuțuianu.

Probleme legate de votul prin corespondență și candidaturi

Președintele AEP a atras atenția și asupra situației alegătorilor care doresc să voteze prin corespondență. El a precizat că actualele prevederi stabilesc un termen de înscriere care nu ar fi compatibil cu un calendar electoral anticipat și ar trebui modificat pentru protejarea drepturilor electorale.

„În cazul celor care vor să-și exercite votul prin corespondență, legea actuală spune că trebuie să se înscrie până în luna aprilie a anului în care au loc alegerile. Trebuie să stabilim aici un termen iarăși derogatoriu, când se pot înscrie, pentru că altfel afectăm un drept electoral”, mai afirmă Țuțuianu.

El a precizat că modificările ar trebui să vizeze în principal Legea 208/2015, inclusiv prevederile referitoare la depunerea candidaturilor și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească formațiunile politice.

„Legea 208, în principal, trebuie modificată sub aspectul termenelor și sub aspectul unor cerințe. Vă dau un exemplu: un partid mic poate să strângă numărul de semnături prevăzute de lege într-o perioadă foarte scurtă? Răspunsul este nu. Și atunci poate că ar trebui să gândim o reducere a numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor, în așa fel încât să nu putem fi acuzați noi, clasa politică, că blocăm anumiți candidați sau partide politice”, mai spune șeful AEP.

Termenul constituțional de trei luni trebuie respectat

Adrian Țuțuianu a subliniat că, în situația dizolvării Parlamentului și a convocării alegerilor anticipate, termenul prevăzut de Constituție trebuie respectat. Potrivit acestuia, toate operațiunile electorale trebuie organizate în limita celor 90 de zile stabilite de legea fundamentală.

„Dacă s-a decis dizolvarea și președintele dizolvă Parlamentul, termenul de trei luni este obligatoriu. În cadrul acestui termen, trebuie să ne încadrăm cu toate activitățile care fac obiectul reglementării. În termenul de 90 de zile trebuie să ne încadrăm, că nu cred că și-a propus cineva să încalce Constituția. Eu spun că termenele din legea 208 pe 2015 sunt construite având în vedere un scrutin la termen. Aici trebuie să reducem termene, v-am spus, și să găsim soluții ca toată lumea să-și poată exercita dreptul de vot și în același timp să poată participa la alegeri”, a mai arătat Țuțuianu.

Președintele AEP a făcut referire și la o decizie a Curții Constituționale privind modificarea legislației electorale într-un interval scurt. El a precizat că orice schimbare trebuie analizată astfel încât să nu afecteze exercitarea drepturilor electorale.

„E o decizie 51 pe 2020 a Curții Constituționale care a analizat aceste chestiuni și a subliniat exact ceea ce spun eu: că un cadru normativ electoral adoptat într-un termen foarte scurt poate afecta exercitarea efectivă a drepturilor electorale, limitarea posibilității de vot și așa mai departe. Avem deja o analiză a Curții Constituționale de care trebuie să ținem cont”, a xoncluzionat Adrian Țuțuianu.